1 2 3

Scrisoarea a doua a Sfântului Apostol Petru

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 2

    1. De fapt, în popor au fost profeţi falşi; tot aşa şi între voi vor fi învăţători falşi care vor răspândi erezii distrugătoare şi, negându-l pe Stăpânul care i-a răscumpărat, îşi vor atrage o pieire neîntârziată.
    1. Mulţi se vor lua după desfrânările lor şi, din cauza lor, calea adevărului va fi defăimată.
    1. Din lăcomie, vor căuta să profite de voi prin discursuri înşelătoare, dar condamnarea îi aşteaptă de mult, iar pieirea lor stă la pândă.
    1. Căci dacă Dumnezeu nu i-a cruţat pe îngerii care păcătuiseră, ci i-a alungat în iad, în adâncurile întunericului, ca să fie ţinuţi pentru judecată,
    1. dacă nu a cruţat lumea din vechime, ci l-a păstrat pe Noe, împreună cu alţi şapte, ca vestitor al dreptăţii, în timp ce a dezlănţuit potopul peste lumea celor necredincioşi;
    1. dacă a condamnat cetăţile Sodoma şi Gomora şi le-a prefăcut în cenuşă, dând un exemplu pentru cei care aveau să trăiască în necredinţă;
    1. dacă l-a salvat pe dreptul Lot, îndurerat de purtarea desfrânată a celor nelegiuiţi,
    1. pentru că dreptul care trăia între ei era zi de zi chinuit în sufletul lui cinstit la vederea şi auzul faptelor lor nelegiuite,
    1. atunci Domnul ştie să-i salveze din încercare pe cei evlavioşi, iar pe cei nelegiuiţi să-i ţină până în ziua judecăţii ca să-i pedepsească,
    1. mai ales pe aceia care urmează poftele necurate ale trupului, dispreţuind autoritatea Domnului. Îndrăzneţi, încrezuţi, ei nu se sfiesc să insulte fiinţele măreţe,
    1. în timp ce îngerii, deşi mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea Domnului nici o judecată înşelătoare împotriva lor.
    1. Dar aceştia, ca nişte animale fără minte, sortite din fire capturării şi pieirii, defăimând cele ce nu cunosc, vor pieri de aceeaşi pieire ca şi ele,
    1. îndurând nedreptatea ca plată a nedreptăţii. Ei consideră o fericire destrăbălarea în plină zi; murdari şi infami, ei îşi găsesc desfătarea în seducţiile lor când petrec cu voi.
    1. Le curg ochii după desfrânate şi nu se satură de păcat; seduc sufletele şovăitoare; inima lor este deprinsă la lăcomie. Copii blestemaţi.
    1. Părăsind calea cea dreaptă, au rătăcit urmând calea lui Balaam al lui Bosor, care s-a lăsat ademenit de plata unei nelegiuiri,
    1. dar a fost mustrat pentru fapta sa nelegiuită: un animal de povară, mut, vorbind cu grai omenesc, a oprit nebunia profetului.
    1. Aceştia sunt fântâni fără apă, nori purtaţi de furtună; lor le este păstrată bezna întunericului,

Denunţarea învăţătorilor falşi
(Iuda 4-13)

Capitolul 2

1 De fapt, în popor au fost profeţi falşi; tot aşa şi între voi vor fi învăţători falşi care vor răspândi erezii distrugătoare şi, negându-l pe Stăpânul care i-a răscumpărat, îşi vor atrage o pieire neîntârziată. 2 Mulţi se vor lua după desfrânările lor şi, din cauza lor, calea adevărului va fi defăimată. 3 Din lăcomie, vor căuta să profite de voi prin discursuri înşelătoare, dar condamnarea îi aşteaptă de mult, iar pieirea lor stă la pândă.
     4 Căci dacă Dumnezeu nu i-a cruţat pe îngerii care păcătuiseră, ci i-a alungat în iad a, în adâncurile întunericului b, ca să fie ţinuţi pentru judecată, 5 dacă nu a cruţat lumea din vechime, ci l-a păstrat pe Noe, împreună cu alţi şapte c, ca vestitor al dreptăţii, în timp ce a dezlănţuit potopul peste lumea celor necredincioşi; 6 dacă a condamnat cetăţile Sodoma şi Gomora d şi le-a prefăcut în cenuşă, dând un exemplu pentru cei care aveau să trăiască în necredinţă; 7 dacă l-a salvat pe dreptul Lot, îndurerat de purtarea desfrânată a celor nelegiuiţi, 8 pentru că dreptul care trăia între ei era zi de zi chinuit în sufletul lui cinstit la vederea şi auzul faptelor lor nelegiuite, 9 atunci Domnul ştie să-i salveze din încercare pe cei evlavioşi, iar pe cei nelegiuiţi să-i ţină până în ziua judecăţii ca să-i pedepsească, 10 mai ales pe aceia care urmează poftele necurate ale trupului, dispreţuind autoritatea Domnului.
    Îndrăzneţi, încrezuţi, ei nu se sfiesc să insulte fiinţele măreţe e, 11 în timp ce îngerii, deşi mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea Domnului f nici o judecată înşelătoare împotriva lor. 12 Dar aceştia, ca nişte animale fără minte g, sortite din fire capturării şi pieirii, defăimând cele ce nu cunosc, vor pieri de aceeaşi pieire ca şi ele, 13 îndurând nedreptatea ca plată a nedreptăţii. Ei consideră o fericire destrăbălarea în plină zi; murdari şi infami, ei îşi găsesc desfătarea în seducţiile h lor când petrec cu voi. 14 Le curg ochii după desfrânate şi nu se satură de păcat; seduc sufletele şovăitoare; inima lor este deprinsă la lăcomie. Copii blestemaţi i. 15 Părăsind calea cea dreaptă, au rătăcit urmând calea lui Balaam al lui Bosor j, care s-a lăsat ademenit de plata unei nelegiuiri, 16 dar a fost mustrat pentru fapta sa nelegiuită: un animal de povară, mut, vorbind cu grai omenesc, a oprit nebunia profetului.
     17 Aceştia sunt fântâni fără apă, nori purtaţi de furtună; lor le este păstrată bezna întunericului k,

 

Note de subsol


a Lit.: tartor.
b Multe manuscrise au: în fântânile întunericului.
c Lit.: al optulea.
d Unele manuscrise adaugă: printr-o catastrofă.
e Lit.: măreţiile. Din context şi comparând cu Iuda 9, reiese că este vorba de îngeri cu anumite funcţii. În îngâmfarea lor, învăţătorii falşi se cred superiori îngerilor.
f Multe manuscrise omit: înaintea Domnului.
g Se poate traduce şi: fără glas.
h Unele manuscrise au: în banchetele lor.
i Lit.: copii ai blestemului.
j Multe manuscrise au: Beor. Aluzia la Balaam se explică prin imaginea întunecată pe care iudaismul târziu o are despre acest prezicător. El a fost făcut răspunzător de seducerea israeliţilor de către fiicele Moabului la Baal Peor (Num 31,16).
k Expresia este o metaforă pentru iad. Sheolul este imaginat ca o fântână întunecoasă în adâncurile pământului.
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro