DeiVerbum.ro

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Faptele Apostolilor

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 25

    1. După ce au trecut câteva zile, regele Agripa și Berenice au coborât la Cezareea ca să-l salute pe Festus.
    1. Întrucât au rămas acolo mai multe zile, Festus i-a vorbit regelui despre cazul lui Paul, zicând: "Se află aici un bărbat lăsat în închisoare de Felix.
    1. Pe când eram la Ierusalim, au venit arhiereii și bătrânii iudeilor cerând condamnarea lui.
    1. Acestora le-am răspuns că nu este obiceiul la romani să predea un om acuzat mai înainte de a fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și înainte de a i se fi dat posibilitatea să se apere de învinuire.
    1. Deci s-au adunat aici, iar eu a doua zi, fără întârziere, m-am așezat la judecată și am poruncit să fie adus omul.
    1. Acuzatorii care erau de față nu au adus împotriva lui nici o învinuire de vreunul dintre relele pe care le bănuiam eu.
    1. Aveau cu el niște neînțelegeri cu privire la religia lor și cu privire la un oarecare Isus mort, dar Paul pretindea că acesta este viu.
    1. Neștiind eu cum să apreciez acestea, am spus dacă nu ar vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo despre acestea.
    1. Dar, pentru că Paul a făcut apel, [voind] să rămână în închisoare până la decizia maiestății sale, am poruncit ca el să fie păzit până când îl voi trimite la cezar".

Paul cere să fie judecat de împăratul roman

Capitolul 25



Paul este prezentat regelui Agripa

    13 După ce au trecut câteva zile, regele Agripa b și Berenice c au coborât la Cezareea ca să-l salute pe Festus. 14 Întrucât au rămas acolo mai multe zile, Festus i-a vorbit regelui despre cazul lui Paul, zicând: "Se află aici un bărbat lăsat în închisoare de Felix. 15 Pe când eram la Ierusalim, au venit arhiereii și bătrânii iudeilor cerând condamnarea lui. 16 Acestora le-am răspuns că nu este obiceiul la romani să predea d un om acuzat mai înainte de a fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și înainte de a i se fi dat posibilitatea să se apere de învinuire. 17 Deci s-au adunat aici, iar eu a doua zi, fără întârziere, m-am așezat la judecată și am poruncit să fie adus omul. 18 Acuzatorii care erau de față nu au adus împotriva lui nici o învinuire de vreunul dintre relele pe care le bănuiam eu. 19 Aveau cu el niște neînțelegeri cu privire la religia lor și cu privire la un oarecare Isus mort, dar Paul pretindea că acesta este viu. 20 Neștiind eu cum să apreciez acestea, am spus dacă nu ar vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo despre acestea. 21 Dar, pentru că Paul a făcut apel, [voind] să rămână în închisoare până la decizia maiestății sale, am poruncit ca el să fie păzit până când îl voi trimite la cezar".
    

 

Note de subsol

b Marcus Iulius Agripa al II-lea a fost fiul lui Irod Agripa I (care l-a ucis pe apostolul Iacob) şi fratele Drusilei (soţia guvernatorului Felix). Educat la Roma, a primit regatul după moartea unchiului său, în anul 50. Până la izbucnirea războiului cu Roma a încercat să aplaneze conflictul, dar în timpul războiului a rămas fidel romanilor. A încercat să reconstruiască templul, dar neînţelegerile interne nu i-au permis. A guvernat până spre anul 100.
c Berenice era sora lui Agripa al II-lea, căsătorită cu unchiul ei, Irod, care va muri în anul 48. Rămasă văduvă, a stat la curtea regală. A devenit renumită prin legăturile ei cu Titus Flavius (cuceritorul Ierusalimului). A murit în anul 79.
d Unele manuscrise târzii adaugă: la moarte.
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro