1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Evanghelia după Sfântul Luca

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 19

    1. Apoi a intrat şi a traversat Ierihonul.
    2. Şi iată, un bărbat numit Zaheu, care era şeful vameşilor şi era bogat,
    3. căuta să vadă cine este Isus, dar nu putea din cauza mulţimii, întrucât era mic de statură.
    4. Atunci a alergat înainte şi s-a suit într-un sicomor ca să-l vadă, căci avea să treacă pe acolo.
    5. Când a ajuns în acel loc, Isus şi-a ridicat ochii şi i-a spus: "Zaheu, coboară repede pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta".
    6. El a coborât îndată şi l-a primit cu bucurie.
    7. Toţi cei care au văzut murmurau spunând: "A intrat să fie găzduit la un om păcătos".
    8. Dar Zaheu, stând în picioare, i-a spus Domnului: "Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva, îi dau înapoi împătrit".
    9. Atunci Isus i-a spus: "Astăzi s-a făcut mântuirea acestei case, întrucât şi el este fiul lui Abraham.
    10. Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut".
    11. Pe când ascultau acestea, el le-a mai spus o parabolă pentru că se apropiau de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu avea să se arate în curând.
    12. Aşadar, le-a spus: "Un om dintr-o familie de nobili a plecat într-o ţară îndepărtată ca să primească un regat şi apoi să se întoarcă.
    13. A chemat zece dintre servitorii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: «Investiţi-le până când voi veni».
    14. Însă cetăţenii săi îl urau şi au trimis în urma lui o solie să spună: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi».
    15. Când s-a întors, după primirea regatului, a poruncit să fie chemaţi la el servitorii cărora le dăduse banii ca să afle cât a câştigat fiecare.
    16. Când a venit primul, a spus: «Stăpâne, mina ta a adus venit alte zece mine».
    17. El i-a zis: «Bine, servitor bun! Pentru că ai fost fidel peste puţine lucruri, să ai autoritate peste zece cetăţi».
    18. Apoi a venit al doilea şi a spus: «Mina ta, stăpâne, a mai făcut cinci mine».
    19. Iar el i-a spus: «Şi tu vei fi peste cinci cetăţi».
    20. A venit un altul şi i-a spus: «Stăpâne, iată mina ta pe care am pus-o deoparte într-un ştergar
    21. întrucât m-am temut de tine, căci eşti un om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce nu ai semănat».
    22. El i-a spus: «Din gura ta te judec, servitor rău! Ştiai că sunt un om aspru; că iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat.
    23. Atunci, de ce nu ai pus banii mei la bancă? La întoarcere, i-aş fi luat cu dobândă».
    24. Şi a zis celor care erau de faţă: «Luaţi mina de la dânsul şi daţi-o celui care are zece mine!»
    25. Dar ei i-au zis: «Stăpâne, are deja zece mine!».
    26. «Vă spun: oricui are i se va da, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are.
    27. Iar pe duşmanii mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea»".
    28. După ce a spus acestea, a pornit înainte, urcând spre Ierusalim.
    29. În timp ce se apropia de Betfaghe şi Betania, lângă Muntele numit al Măslinilor, a trimis doi discipoli,
    30. spunându-le: "Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, când veţi intra, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nici un om nu l-a încălecat: dezlegaţi-l şi aduceţi-l!
    31. Dacă vă va întreba cineva: «De ce îl dezlegaţi?», îi veţi răspunde astfel: «Domnul are nevoie de el»".
    32. Când au plecat cei trimişi, au găsit după cum le-a spus.
    33. În timp ce ei dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: "De ce dezlegaţi măgăruşul?"
    34. Atunci ei au răspuns: "Domnul are nevoie de el".
    35. Apoi l-au adus la Isus şi, aruncându-şi hainele peste măgăruş, l-au urcat pe Isus deasupra.
    36. Pe când el înainta, îşi aruncau hainele pe drum.
    37. Ajungând aproape de coborârea Muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor, bucurându-se, a început să-l laude pe Dumnezeu cu glas puternic pentru toate minunile pe care le-au văzut,
    38. spunând: "Binecuvântat cel ce vine, regele, în numele Domnului! Pace în cer şi glorie în înaltul cerurilor!"
    39. Atunci unii farisei din mulţime i-au spus: "Învăţătorule, mustră-ţi discipolii!"
    40. Dar el le-a răspuns: "Vă spun, dacă aceştia vor tăcea, vor striga pietrele".
    41. După ce s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea,
    42. zicând: "Dacă ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace! Acum însă este ascunsă pentru ochii tăi.
    43. Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor săpa tranşee în jurul tău, te vor încercui şi asedia din toate părţile,
    44. te vor face una cu pământul pe tine şi pe copiii tăi care sunt în tine şi nu vor lăsa din tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale".
    45. Apoi, intrând în templu, a început să-i alunge pe vânzători,
    46. spunându-le: "Este scris: Casa mea va fi casă de rugăciune. Însă voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari".
    47. Şi învăţa în templu în fiecare zi, iar arhiereii şi cărturarii, precum şi mai-marii poporului, căutau să-l omoare.
    48. Dar nu găseau ce să-i facă pentru că tot poporul se ţinea după el ca să-l asculte.

    Convertirea lui Zaheu

    Capitolul 19

    1 Apoi a intrat şi a traversat Ierihonul. 2 Şi iată, un bărbat numit Zaheu, care era şeful vameşilor şi era bogat, 3 căuta să vadă cine este Isus, dar nu putea din cauza mulţimii, întrucât era mic de statură. 4 Atunci a alergat înainte şi s-a suit într-un sicomor ca să-l vadă, căci avea să treacă pe acolo. 5 Când a ajuns în acel loc, Isus şi-a ridicat ochii şi i-a spus: "Zaheu, coboară repede pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta". 6 El a coborât îndată şi l-a primit cu bucurie. 7 Toţi cei care au văzut murmurau spunând: "A intrat să fie găzduit la un om păcătos". 8 Dar Zaheu, stând în picioare, i-a spus Domnului: "Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva, îi dau înapoi împătrit" a. 9 Atunci Isus i-a spus: "Astăzi s-a făcut mântuirea acestei case, întrucât şi el este fiul lui Abraham. 10 Pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut".

    Parabola minelor
    (Mt 25,14-30)
        11 Pe când ascultau acestea, el le-a mai spus o parabolă pentru că se apropiau de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu avea să se arate în curând. 12 Aşadar, le-a spus: "Un om dintr-o familie de nobili a plecat într-o ţară îndepărtată ca să primească un regat şi apoi să se întoarcă. 13 A chemat zece dintre servitorii săi, le-a dat zece mine b şi le-a zis: «Investiţi-le până când voi veni». 14 Însă cetăţenii săi îl urau şi au trimis în urma lui o solie să spună: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi».
         15 Când s-a întors, după primirea regatului, a poruncit să fie chemaţi la el servitorii cărora le dăduse banii ca să afle cât a câştigat fiecare. 16 Când a venit primul, a spus: «Stăpâne, mina ta a adus venit alte zece mine». 17 El i-a zis: «Bine, servitor bun! Pentru că ai fost fidel peste puţine lucruri, să ai autoritate peste zece cetăţi». 18 Apoi a venit al doilea şi a spus: «Mina ta, stăpâne, a mai făcut cinci mine». 19 Iar el i-a spus: «Şi tu vei fi peste cinci cetăţi». 20 A venit un altul şi i-a spus: «Stăpâne, iată mina ta pe care am pus-o deoparte într-un ştergar 21 întrucât m-am temut de tine, căci eşti un om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce nu ai semănat». 22 El i-a spus: «Din gura ta te judec, servitor rău! Ştiai că sunt un om aspru; că iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat. 23 Atunci, de ce nu ai pus banii mei la bancă? La întoarcere, i-aş fi luat cu dobândă». 24 Şi a zis celor care erau de faţă: «Luaţi mina de la dânsul şi daţi-o celui care are zece mine!» 25 Dar ei i-au zis: «Stăpâne, are deja zece mine!» c. 26 «Vă spun: oricui are i se va da, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are. 27 Iar pe duşmanii mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea»".

    V. ACTIVITATEA LUI ISUS LA IERUSALIM

    Intrarea lui Isus în Ierusalim
    (Mt 21,1-16; Mc 11,1-11; In 12,12-16)
        28 După ce a spus acestea, a pornit înainte, urcând spre Ierusalim. 29 În timp ce se apropia de Betfaghe şi Betania, lângă Muntele numit al Măslinilor, a trimis doi discipoli, 30 spunându-le: "Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, când veţi intra, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nici un om nu l-a încălecat: dezlegaţi-l şi aduceţi-l! 31 Dacă vă va întreba cineva: «De ce îl dezlegaţi?», îi veţi răspunde astfel: «Domnul are nevoie de el»". 32 Când au plecat cei trimişi, au găsit după cum le-a spus. 33 În timp ce ei dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: "De ce dezlegaţi măgăruşul?" 34 Atunci ei au răspuns: "Domnul are nevoie de el". 35 Apoi l-au adus la Isus şi, aruncându-şi hainele peste măgăruş, l-au urcat pe Isus deasupra. 36 Pe când el înainta, îşi aruncau hainele pe drum.
         37 Ajungând aproape de coborârea Muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor, bucurându-se, a început să-l laude pe Dumnezeu cu glas puternic pentru toate minunile pe care le-au văzut, 38 spunând:
        "Binecuvântat cel ce vine, regele,
        în numele Domnului!
        
    Pace în cer
        şi glorie în înaltul cerurilor!"
    39 Atunci unii farisei din mulţime i-au spus: "Învăţătorule, mustră-ţi discipolii!" 40 Dar el le-a răspuns: "Vă spun, dacă aceştia vor tăcea, vor striga pietrele".

    Isus plânge pentru Ierusalim

        41 După ce s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea, 42 zicând: "Dacă ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace! d Acum însă este ascunsă pentru ochii tăi. 43 Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor săpa tranşee în jurul tău, te vor încercui şi asedia din toate părţile, 44 te vor face una cu pământul pe tine şi pe copiii tăi care sunt în tine şi nu vor lăsa din tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale".

    Isus alungă vânzătorii din templu
    (Mt 21,12-13; Mc 11,15-18; In 2,14-16)
        45 Apoi, intrând în templu, a început să-i alunge pe vânzători, 46 spunându-le: "Este scris:
        Casa mea va fi casă de rugăciune.
        Însă voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari".
         47 Şi învăţa în templu în fiecare zi, iar arhiereii şi cărturarii, precum şi mai-marii poporului, căutau să-l omoare. 48 Dar nu găseau ce să-i facă pentru că tot poporul se ţinea după el ca să-l asculte.

     

    Note de subsol


    a A împărţi săracilor jumătate din avere, depăşeşte cu mult învăţătura rabinică ce considera ca măsura cea mai ridicată a ofertelor pentru săraci 1/5 din avere şi nu mai mult de 1/5 din câştig. Restituirea împătrită era prevăzută de lege (Ex 21,37) numai pentru un singur caz: furtul sau uciderea unui animal mic; celelalte despăgubiri erau de 20%.
    b Lit.: mna; monedă greacă = 100 de drahme (= 100 de dinari).
    c Unele manuscrise omit v. 25 pentru a se acorda probabil cu Mt 25,28.
    d Lit.: cele ce sunt spre pace.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro