1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Evanghelia după Sfântul Luca

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 4

    1. Plin de Duhul Sfânt, Isus s-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duh în pustiu
    2. timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Nu a mâncat în zilele acelea şi, când ele s-au sfârşit, i-a fost foame.
    3. Atunci diavolul i-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să devină pâine".
    4. Însă Isus i-a răspuns: "Este scris: Nu numai cu pâine va trăi omul".
    5. Ducându-l mai sus, i-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii
    6. şi i-a spus: "Îţi voi da toată puterea şi măreţia lor, pentru că mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau.
    7. Deci, dacă tu te vei închina înaintea mea, a ta va fi toată".
    8. Şi, răspunzând, Isus i-a spus: "Este scris: Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei sluji".
    9. L-a dus apoi în Ierusalim şi l-a aşezat pe coama templului şi i-a spus: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
    10. căci este scris: Le va porunci îngerilor săi în privinţa ta ca să te păzească
    11. şi: Te vor ţine pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră".
    12. Însă Isus, răspunzându-i, i-a zis: "S-a spus: Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău".
    13. Şi, după ce a terminat toată ispitirea, diavolul s-a îndepărtat de la el pentru un anumit timp.
    14. Isus s-a întors în Galileea, cu puterea Duhului, şi faima lui s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.
    15. Iar el învăţa în sinagogile lor şi era lăudat de toţi.
    16. A venit la Nazaret, unde fusese crescut, şi a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, şi s-a ridicat ca să citească.
    17. I s-a dat cartea profetului Isaia şi, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:
    18. Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor închişi eliberarea şi celor orbi recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriţi;
    19. să vestesc un an de îndurare al Domnului.
    20. A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptaţi spre el.
    21. A început apoi să le vorbească: "Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi ascultat-o cu urechile voastre".
    22. Toţi dădeau mărturie în favoarea lui şi se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura lui şi spuneau: "Nu este acesta fiul lui Iosif?"
    23. Dar el le-a spus: "Fără îndoială îmi veţi zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafarnaum, fă şi aici, în patria ta».
    24. Adevăr vă spun că nici un profet nu este acceptat în patria sa
    25. şi adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani şi şase luni, încât s-a făcut mare foamete pe tot pământul,
    26. dar Ilie nu a fost trimis la nici una dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului.
    27. Şi mulţi leproşi erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curăţat decât doar Naaman Sirianul".
    28. Auzind acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie.
    29. Sculându-se, l-au scos afară din cetate şi l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo.
    30. Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.
    31. Apoi a coborât la Cafarnaum - o cetate din Galileea - şi îi învăţa în zilele de sâmbătă,
    32. iar ei erau uimiţi de învăţătura lui deoarece cuvântul lui avea autoritate.
    33. Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat şi striga în gura mare:
    34. "Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: sfântul lui Dumnezeu".
    35. Însă Isus i-a poruncit spunându-i: "Taci şi ieşi din el!" Atunci diavolul l-a trântit jos, în mijloc, şi a ieşit din el fără ca să-i facă vreun rău.
    36. I-a cuprins teama pe toţi şi spuneau unii către alţii: "Ce fel de învăţătură este aceasta? El le porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele se îndepărtează!"
    37. Şi vestea despre el s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.
    38. După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de o febră mare şi l-au rugat pentru ea.
    39. Aplecându-se asupra ei, a poruncit febrei şi aceasta a lăsat-o. Sculându-se îndată, ea a început să-i servească.
    40. La apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi de diferite boli îi aduceau la el, iar el, punându-şi mâinile peste fiecare dintre ei, îi vindeca:
    41. din mulţi ieşeau diavoli care strigau şi spuneau: "Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!" Dar el, mustrându-i, nu le permitea să vorbească pentru că ştiau că el este Cristos.
    42. După ce s-a făcut ziuă, a ieşit şi a mers într-un loc pustiu, însă mulţimile îl căutau şi, ajungând până la el, voiau să-l oprească să plece de la ei.
    43. Dar el le-a spus: "Trebuie să vestesc împărăţia lui Dumnezeu şi celorlalte cetăţi pentru că de aceea am fost trimis".
    44. Şi predica prin sinagogile din Iudeea.

    Ispitirea lui Isus
    (Mt 4,1-11; Mc 1,12-13)

    Capitolul 4

    1 Plin de Duhul Sfânt, Isus s-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duh în pustiu 2 timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Nu a mâncat în zilele acelea şi, când ele s-au sfârşit, i-a fost foame. 3 Atunci diavolul i-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să devină pâine". 4 Însă Isus i-a răspuns: "Este scris: Nu numai cu pâine a va trăi omul".
         5 Ducându-l mai sus, i-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii 6 şi i-a spus: "Îţi voi da toată puterea şi măreţia lor, pentru că mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau. 7 Deci, dacă tu te vei închina înaintea mea, a ta va fi toată". 8 Şi, răspunzând, Isus i-a spus: "Este scris:
        Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora
        şi
    numai lui îi vei sluji".
    9 L-a dus apoi în Ierusalim şi l-a aşezat pe coama templului b şi i-a spus: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici, 10 căci este scris:
        Le va porunci îngerilor săi în privinţa ta
        ca să te păzească

    11    şi: Te vor ţine pe mâini
        ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră
    ".
    12 Însă Isus, răspunzându-i, i-a zis: "S-a spus: Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău". 13 Şi, după ce a terminat toată ispitirea, diavolul s-a îndepărtat de la el pentru un anumit timp.

    III. ACTIVITATEA LUI ISUS ÎN GALILEEA

    Isus la Nazaret
    (Mt 4,12-17; 13,53-58; Mc 1,14-15; 6,1-6)
        14 Isus s-a întors în Galileea, cu puterea Duhului, şi faima lui s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur. 15 Iar el învăţa în sinagogile lor şi era lăudat de toţi. 16 A venit la Nazaret, unde fusese crescut, şi a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, şi s-a ridicat c ca să citească. 17 I s-a dat cartea profetului Isaia şi, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:
    18    Duhul Domnului este asupra mea:
        pentru aceasta m-a uns
        să duc săracilor vestea cea bună;
        m-a trimis
     d să proclam
        celor închişi eliberarea
        şi celor orbi recăpătarea vederii,

        să redau libertatea celor asupriţi;
    19    să vestesc un an de îndurare e al Domnului.
    20 A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptaţi spre el. 21 A început apoi să le vorbească: "Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi ascultat-o cu urechile voastre" f. 22 Toţi dădeau mărturie în favoarea lui şi se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura lui şi spuneau: "Nu este acesta fiul lui Iosif?" 23 Dar el le-a spus: "Fără îndoială îmi veţi zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafarnaum, fă şi aici, în patria ta». 24 Adevăr g vă spun că nici un profet nu este acceptat în patria sa 25 şi adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani şi şase luni, încât s-a făcut mare foamete pe tot pământul, 26 dar Ilie nu a fost trimis la nici una dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Şi mulţi leproşi erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curăţat decât doar Naaman Sirianul".
         28 Auzind acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie. 29 Sculându-se, l-au scos afară din cetate şi l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo. 30 Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.

    Isus alungă un duh necurat
    (Mc 1,21-28)
        31 Apoi a coborât la Cafarnaum - o cetate din Galileea - şi îi învăţa în zilele de sâmbătă, 32 iar ei erau uimiţi de învăţătura lui deoarece cuvântul lui avea autoritate.
         33 Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat şi striga în gura mare: 34 "Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: sfântul lui Dumnezeu". 35 Însă Isus i-a poruncit spunându-i: "Taci şi ieşi din el!" Atunci diavolul l-a trântit jos, în mijloc, şi a ieşit din el fără ca să-i facă vreun rău. 36 I-a cuprins teama pe toţi şi spuneau unii către alţii: "Ce fel de învăţătură este aceasta? El le porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele se îndepărtează!" 37 Şi vestea despre el s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.

    Vindecări la Cafarnaum
    (Mt 8,14-17; Mc 1,29-34)
        38 După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de o febră mare şi l-au rugat pentru ea. 39 Aplecându-se asupra ei, a poruncit febrei şi aceasta a lăsat-o. Sculându-se îndată, ea a început să-i servească.
         40 La apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi de diferite boli îi aduceau la el, iar el, punându-şi mâinile peste fiecare dintre ei, îi vindeca: 41 din mulţi ieşeau diavoli care strigau şi spuneau: "Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!" Dar el, mustrându-i, nu le permitea să vorbească pentru că ştiau că el este Cristos.

    Isus pleacă din Cafarnaum
    (Mc 1,35-39)
        42 După ce s-a făcut ziuă, a ieşit şi a mers într-un loc pustiu, însă mulţimile îl căutau şi, ajungând până la el, voiau să-l oprească să plece de la ei. 43 Dar el le-a spus: "Trebuie să vestesc împărăţia lui Dumnezeu şi celorlalte cetăţi pentru că de aceea am fost trimis". 44 Şi predica prin sinagogile din Iudeea h.

     

    Note de subsol


    a Unele manuscrise vechi adaugă şi ultima parte a versetului din Dt 8,3: ci şi cu tot cuvântul lui Dumnezeu (şi Mt 4,4).
    b Este greu de identificat poziţia exactă a locului celui mai înalt al templului. Tradiţia creştină a identificat acest loc cu colţul de sud-est al templului, înspre valea Cedron.
    c Isus citeşte textul în picioare, aşa cum era obiceiul, din respect pentru Sfânta Scriptură. Apoi se aşază, aceasta fiind poziţia celui care învaţă (Lc 5,3; Mc 4,1).
    d Un grup important de manuscrise adaugă: să-i vindec pe cei cu inima zdrobită. Textul este luat din Is 61,1.
    e Deja în cartea alianţei era prescris un an sabatic pentru pământ (Ex 23,10-11) şi un an sabatic pentru iertarea datoriilor (Dt 15,1-6); Lev 25,8-19 cere, pe deasupra, la fiecare 50 de ani, un "an jubiliar", numit astfel pentru că era anunţat cu trompeta (în ebraică yobel), un an care însemna eliberarea tuturor locuitorilor ţării aflaţi în detenţie, recăpătându-şi fiecare patrimoniul pierdut. Această eliberare fizică prefigura eliberarea spirituală de sub jugul păcatului şi al Satanei. În acest context, înţelegem de ce Luca nu continuă citatul din Isaia care se referea la pedeapsă (o zi de răzbunare pentru Dumnezeul nostru) care nu cadrează cu contextul de mântuire şi eliberare. Când se proclamă acest "an de îndurare al Domnului", el nu se limitează la o perioadă din activitatea lui Isus, ci se referă la era nouă a mântuirii care a început în Cristos.
    f Lit.: astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Expresia "în urechile voastre" este folosită şi în VT (Dt 5,1; 2Sam 3,19). De notat legătura subtilă între "ochi" (v. 20), "urechi" (v. 21) şi "mărturie" (v. 22).
    g Lit.: Amen - cuvânt de origine ebraică, folosit în VT ca o confirmare a unei stări, deseori ca răspuns la o rugăciune (Dt 27,15; Ps 106,48 etc.). A fost preluat ca atare, netradus, în NT. Folosirea acestui cuvânt în greacă împreună cu un verb se află numai pe buzele lui Isus. În traducerile contemporane întâlnim două tendinţe: 1) preluarea cuvântului fără a-l traduce, în special în traducerile liturgice; 2) redarea sensului în funcţie de context: "adevărat", "într-adevăr", "cu siguranţă" etc.
    h În cele mai vechi şi importante manuscrise avem: sinagogile din Iudeea. Unele manuscrise se referă la sinagogile din Galileea. Este greu de înţeles, într-adevăr, activitatea lui Isus în afara Galileii, căci textul lui Luca nu vorbeşte despre o deplasare a lui Isus în Iudeea. Probabil trebuie să înţelegem prin Iudeea toată ţara Israel, la fel ca în 7,17; Fap 10,37; 28,21.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro