Spicele rupte și respectarea sâmbetei
(Mc 2,23-28; Lc 6,1-5)
Capitolul 12
Mama și frații lui Isus(
Mc 3,31-35;
Lc 8,19-21)
46 Pe când mai vorbea încă mulțimilor, iată că mama și frații lui
i stăteau afară, căutând să-i vorbească.
47 Atunci i-a spus cineva: "Iată, mama și frații tăi stau afară și vor să-ți vorbească "
j.
48 Dar el i-a răspuns celui care îi vorbise: "Cine este mama mea și cine sunt frații mei?"
49 Și, întinzându-și mâna spre discipolii săi, a spus: "Iată mama mea și frații mei!
50 Căci oricine face voința Tatălui meu din ceruri acela îmi este și frate și soră și mamă".
Note de subsol
i Expresia fraţii lui Isus a fost interpretată încă din primele secole creştine în trei feluri: A. "Fraţii lui Isus" ar fi fraţi de sânge ai lui Isus, el fiind "primul născut". Dar: 1) în familia ebraică femeia nu are autoritate: ea este supusă tatălui sau soţului său, iar după moartea acestuia, fiilor adulţi. Totuşi aici Maria este menţionată ca reprezentantă a familei; 2) când sfânta familie merge în pelerinaj la templu, nu sunt menţionaţi alţi copii; dacă ar fi avut alţii, aceştia ar fi rămas împreună cu Maria acasă; 3) niciodată în NT nu se vorbeşte despre alţi fii ai Mariei. Faptul că Isus este numit primul născut, nu înseamnă că Maria ar mai fi avut fii: termenul mai este folosit în Col 1,15 unde Isus este numit "primul născut al Tatălui". Or, Dumnezeu Tatăl nu are alţi fii; oamenii sunt doar creaţi de el, nu născuţi. B. "Fraţii lui Isus" ar fi fost fraţi vitregi ai lui Isus, copii ai lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. Dar: 1) această interpretare nu are o bază istorică: ea se inspiră din literatura apocrifă (Protoevanghelia lui Iacob); 2) aceşti "fraţi" nu sunt menţionaţi în relatarea pelerinajului la templu; 3) genealogiile (Mt 1,1-16; Lc 3,23-38) îl prezintă pe Isus ca moştenitor al promisiunilor mesianice, prin Iosif; dacă Iosif ar fi avut alţi fii dintr-o căsătorie anterioară, unul dintre ei ar fi trebuit să fie moştenitorul liniei mesianice. C. În vocabularul ebraic şi aramaic nu există un cuvânt pentru a descrie rudenia apropiată (văr, cumnat) folosindu-se cuvântul "frate": Abraham îl numeşte pe nepotul său Lot "frate" (Gen 13,8; 14,14.16); Laban, unchiul lui Iacob, îl numeşte pe acesta frate (Gen 29,12.15). VT conţine atât în textul ebraic cât şi în traducerea greacă a LXX multe astfel de exemple. Pentru a specifica gradul de rudenie, într-un document juridic, de exemplu, pentru noţiunea de văr se scrie: "Fiul fratelui tatălui..." (Lev 10,4).
j Multe manuscrise omit v. 47.