1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Evanghelia după Sfântul Matei

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 20

    1. Împărăţia cerurilor este asemenea stăpânului care a ieşit dis-de-dimineaţă ca să angajeze lucrători în via sa.
    2. După ce s-a înţeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
    3. Ieşind la ceasul al treilea, a văzut pe alţii stând în piaţă
    4. şi le-a spus: «Mergeţi şi voi în vie şi vă voi da ce vi se cuvine».
    5. Iar ei au plecat. Din nou a ieşit pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel.
    6. Apoi a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea şi a găsit pe alţii stând şi le-a spus: «De ce staţi aici toată ziua degeaba?»
    7. I-au spus: «Pentru că nimeni nu ne-a angajat. El le-a zis: «Mergeţi şi voi în vie!»
    8. Când s-a lăsat seara, stăpânul viei a spus administratorului său: «Cheamă lucrătorii şi dă-le plata, începând de la cei din urmă şi până la cei dintâi».
    9. Venind cei de la ceasul al unsprezecelea au primit câte un dinar.
    10. Venind apoi primii, se gândeau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei câte un dinar.
    11. Primindu-l, murmurau împotriva stăpânului
    12. zicând: «Aceştia din urmă au lucrat o oră, iar tu i-ai tratat ca pe noi care am suportat greutatea zilei şi arşiţa».
    13. Dar el a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu te nedreptăţesc. Oare nu ne-am înţeles cu un dinar?
    14. Ia ceea ce este al tău şi du-te! Eu vreau să dau acestuia din urmă ca şi ţie.
    15. N-am dreptul să fac ceea ce vreau cu bunurile mele? Sau ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?»
    16. Astfel ultimii vor fi primii, iar primii [vor fi] ultimii".
    17. Urcând spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli şi le-a spus pe drum:
    18. "Iată, noi urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâinile arhiereilor şi ale cărturarilor, îl vor condamna la moarte,
    19. îl vor da pe mâinile păgânilor ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit, dar a treia zi va învia".
    20. Atunci mama fiilor lui Zebedeu a venit la el cu fiii ei şi a căzut în genunchi ca să-i ceară ceva.
    21. El i-a zis: "Ce vrei?" I-a spus: "Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta".
    22. Atunci Isus a răspuns: "Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi paharul pe care îl voi bea eu?" I-au spus: "Putem".
    23. El le-a zis: "Potirul meu îl veţi bea, însă a sta la dreapta şi la stânga mea nu eu trebuie să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu".
    24. Când au auzit ceilalţi zece au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi.
    25. Dar Isus i-a chemat la sine şi le-a zis: "Ştiţi că cei care conduc popoarele le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor.
    26. Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi, să fie slujitorul vostru
    27. şi cine vrea să fie primul între voi, să fie servitorul vostru,
    28. aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru cei mulţi".
    29. În timp ce ieşeau din Ierihon, o mare mulţime îl urma.
    30. Şi iată doi orbi stăteau pe marginea drumului. Şi, auzind că trece Isus, au strigat: "Îndură-te de noi, Doamne, Fiul lui David!"
    31. Mulţimea însă îi mustra ca să tacă, dar ei strigau şi mai tare: "Îndură-te de noi, Doamne, Fiul lui David!"
    32. Isus s-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: "Ce vreţi să fac pentru voi?"
    33. I-au spus: "Doamne, să ne deschizi ochii!"
    34. Atunci lui Isus i s-a făcut milă şi le-a atins ochii. Îndată şi-au recăpătat vederea şi l-au urmat.

    Parabola lucrătorilor în vie

    Capitolul 20

    1 Împărăţia cerurilor este asemenea stăpânului care a ieşit dis-de-dimineaţă ca să angajeze lucrători în via sa. 2 După ce s-a înţeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via lui. 3 Ieşind la ceasul al treilea a, a văzut pe alţii stând în piaţă b 4 şi le-a spus: «Mergeţi şi voi în vie şi vă voi da ce vi se cuvine». 5 Iar ei au plecat.
        Din nou a ieşit pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel. 6 Apoi a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea şi a găsit pe alţii stând şi le-a spus: «De ce staţi aici toată ziua degeaba?» 7 I-au spus: «Pentru că nimeni nu ne-a angajat. El le-a zis: «Mergeţi şi voi în vie!»
         8 Când s-a lăsat seara, stăpânul viei a spus administratorului său: «Cheamă lucrătorii şi dă-le plata, începând de la cei din urmă şi până la cei dintâi». 9 Venind cei de la ceasul al unsprezecelea au primit câte un dinar. 10 Venind apoi primii, se gândeau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei câte un dinar. 11 Primindu-l, murmurau împotriva stăpânului 12 zicând: «Aceştia din urmă au lucrat o oră, iar tu i-ai tratat ca pe noi care am suportat greutatea zilei şi arşiţa». 13 Dar el a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu te nedreptăţesc. Oare nu ne-am înţeles cu un dinar? 14 Ia ceea ce este al tău şi du-te! Eu vreau să dau acestuia din urmă ca şi ţie. 15 N-am dreptul să fac ceea ce vreau cu bunurile mele? Sau ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?» 16 Astfel ultimii vor fi primii, iar primii [vor fi] ultimii".

    A treia anunţare a morţii şi învierii lui Isus
    (Mc 10,32-34; Lc 18,31-34)
        17 Urcând spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli c şi le-a spus pe drum: 18 "Iată, noi urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâinile arhiereilor şi ale cărturarilor, îl vor condamna la moarte, 19 îl vor da pe mâinile păgânilor ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit, dar a treia zi va învia".

    Cererea fiilor lui Zebedeu
    (Mc 10,35-40)
        20 Atunci mama fiilor lui Zebedeu a venit la el cu fiii ei şi a căzut în genunchi ca să-i ceară ceva. 21 El i-a zis: "Ce vrei?" I-a spus: "Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta". 22 Atunci Isus a răspuns: "Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi paharul pe care îl voi bea eu?" d I-au spus: "Putem". 23 El le-a zis: "Potirul meu îl veţi bea, însă a sta la dreapta şi la stânga mea nu eu trebuie să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu".

    Cel mai mare trebuie să slujească
    (Mc 10,42-45; Lc 22,24-27)
        24 Când au auzit ceilalţi zece au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi. 25 Dar Isus i-a chemat la sine şi le-a zis: "Ştiţi că cei care conduc popoarele le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. 26 Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi, să fie slujitorul vostru 27 şi cine vrea să fie primul între voi, să fie servitorul vostru, 28 aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru cei mulţi".

    Vindecarea orbilor din Ierihon
    (Mc 10,46-52; Lc 18,35-43)
        29 În timp ce ieşeau din Ierihon, o mare mulţime îl urma. 30 Şi iată doi orbi stăteau pe marginea drumului. Şi, auzind că trece Isus, au strigat: "Îndură-te de noi, Doamne e, Fiul lui David!" 31 Mulţimea însă îi mustra ca să tacă, dar ei strigau şi mai tare: "Îndură-te de noi, Doamne, Fiul lui David!" 32 Isus s-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: "Ce vreţi să fac pentru voi?" 33 I-au spus: "Doamne, să ne deschizi ochii!" 34 Atunci lui Isus i s-a făcut milă şi le-a atins ochii. Îndată şi-au recăpătat vederea şi l-au urmat.

     

    Note de subsol


    a În Orient, ziua de lucru începea la răsăritul soarelui considerat ca prima oră a zilei. Ziua se sfârşea la apariţia primelor stele, când se considera că este ora a douăsprezecea.
    b Unele manuscrise adaugă: degeaba.
    c Unele manuscrise omit: discipoli.
    d Unele manuscrise adaugă: şi să vă botezaţi cu botezul cu care mă botez eu, probabil armonizare cu Mc 10,38.
    e În unele manuscrise lipseşte: Doamne şi este adăugat: Isuse.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro