1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Evanghelia după Sfântul Luca

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 24

    1. Și iată că, în aceeași zi, doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, cam la șaizeci de stadii de Ierusalim.
    1. Aceștia vorbeau între ei despre toate cele întâmplate.
    1. Pe când vorbeau și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și mergea împreună cu ei.
    1. Dar ochii lor erau ținuți să nu-l recunoască.
    1. El le-a spus: "Ce înseamnă aceste cuvinte pe care le schimbați între voi pe drum?" Ei s-au oprit triști.
    1. Unul dintre ei, cu numele Cleopa, i-a răspuns: "Numai tu ești străin în Ierusalim și nu știi cele petrecute în zilele acestea?"
    1. El le-a zis: "Ce anume?" Ei au spus: "Cele despre Isus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
    1. cum arhiereii și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au răstignit.
    1. Noi speram că el este cel care trebuia să elibereze Israelul; dar, cu toate acestea, iată, este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri.
    1. Ba, mai mult, unele femei dintr-ale noastre ne-au uimit. Fuseseră la mormânt dis-de-dimineață
    1. și, negăsind trupul lui, au venit spunând că au avut vedenii cu îngeri care spun că el este viu.
    1. Unii dintre cei care sunt cu noi au mers și ei la mormânt și au găsit așa cum au spus femeile, dar pe el nu l-au văzut".
    1. Atunci le-a spus: "O, nepricepuților și greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeți!
    1. Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?"
    1. Și, începând de la Moise și toți profeții, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la el.
    1. Când s-au apropiat de satul spre care mergeau, el s-a făcut că merge mai departe.
    1. Dar ei l-au îndemnat insistent: "Rămâi cu noi pentru că se lasă seara și ziua e de acum pe sfârșite". Atunci a intrat să rămână cu ei.
    1. Și, pe când stătea la masă cu ei, luând pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o lor.
    1. Atunci li s-au deschis ochii și l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
    1. Iar ei spuneau unul către altul: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?"
    1. Și, în același ceas, s-au ridicat și s-au întors la Ierusalim. I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei care erau cu ei,
    1. care le-au zis: "Domnul a înviat într-adevăr și s-a arătat lui Simon".
    1. Iar ei le-au povestit cele de pe drum și cum l-au recunoscut la frângerea pâinii.

IX. ÎNVIEREA LUI ISUS

Mormântul gol
(Mt 28,1-8; Mc 16,1-8; In 20,1-13)

Capitolul 24



Isus înviat apare discipolilor de la Emaus
(Mc 16,12-13)
    13 Și iată că, în aceeași zi, doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus b, cam la șaizeci de stadii c de Ierusalim. 14 Aceștia vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. 15 Pe când vorbeau și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și mergea împreună cu ei. 16 Dar ochii lor erau ținuți să nu-l recunoască. 17 El le-a spus: "Ce înseamnă aceste cuvinte pe care le schimbați între voi pe drum?" Ei s-au oprit triști. 18 Unul dintre ei, cu numele Cleopa, i-a răspuns: "Numai tu ești străin în Ierusalim și nu știi cele petrecute în zilele acestea?" 19 El le-a zis: "Ce anume?" Ei au spus: "Cele despre Isus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor, 20 cum arhiereii și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au răstignit. 21 Noi speram că el este cel care trebuia să elibereze Israelul; dar, cu toate acestea, iată, este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri. 22 Ba, mai mult, unele femei dintr-ale noastre ne-au uimit. Fuseseră la mormânt dis-de-dimineață 23 și, negăsind trupul lui, au venit spunând că au avut vedenii cu îngeri care spun că el este viu. 24 Unii dintre cei care sunt cu noi au mers și ei la mormânt și au găsit așa cum au spus femeile, dar pe el nu l-au văzut". 25 Atunci le-a spus: "O, nepricepuților și greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeți! 26 Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?" 27 Și, începând de la Moise și toți profeții, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la el.
     28 Când s-au apropiat de satul spre care mergeau, el s-a făcut că merge mai departe. 29 Dar ei l-au îndemnat insistent: "Rămâi cu noi pentru că se lasă seara și ziua e de acum pe sfârșite". Atunci a intrat să rămână cu ei. 30 Și, pe când stătea la masă cu ei, luând pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o lor. 31 Atunci li s-au deschis ochii și l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut dinaintea lor. 32 Iar ei spuneau unul către altul: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?"
     33 Și, în același ceas, s-au ridicat și s-au întors la Ierusalim. I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei care erau cu ei, 34 care le-au zis: "Domnul a înviat într-adevăr și s-a arătat lui Simon". 35 Iar ei le-au povestit cele de pe drum și cum l-au recunoscut la frângerea pâinii.

 

Note de subsol


b După tradiţie, ar fi actualul El Qubeibeh, un mic sat arab la 18 km vest de Ierusalim (13 km în linie dreaptă). Alţii identifică Emausul cu: 1) actualul Abu Gosh la 14 km de Ierusalim; 2) Qaloriyeh la 6 km vest de Ierusalim, pe drumul principal spre Tel Aviv; 3) Anwas sau Nicopole la 20 km vest de Ierusalim. Aceste localităţi nu corespund indicaţiilor din Evanghelie, fie din cauza distanţei, fie că sunt cetăţi, şi nu sate.
c Un stadion = 185 m.
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro