VI. DISCURSUL ESCATOLOGIC
Anunțarea distrugerii templului
(Mt 24,1-2; Lc 21,5-6)
Capitolul 13
Devastarea Ierusalimului(
Mt 24,15-28;
Lc 21,20-24)
14 Când veți vedea urâciunea pustiirii
b stând acolo unde nu trebuie" - cel care citește să înțeleagă - "cei care sunt în Iudeea să fugă în munți;
15 cel care se află pe terasa casei să nu coboare și nici să nu intre să ia ceva din casă.
16 Iar cine este pe câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-și ia haina.
17 Vai celor însărcinate și celor care alăptează în zilele acelea!
18 Rugați-vă ca să nu se întâmple iarna,
19 căci în acele zile va fi nenorocire cum n-a fost de la începutul lumii pe care a creat-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi vreodată.
20 Și, dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele, nici un om nu s-ar fi salvat, însă, de dragul celor pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21 Și, dacă atunci vă va spune cineva: «Iată, aici este Cristos!» sau: «Iată-l acolo!», să nu credeți,
22 căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și lucruri minunate pentru a-i înșela, dacă se poate, pe cei aleși.
23 Dar voi fiți vigilenți! Iată, vi le-am spus toate dinainte.
Note de subsol
b Expresia literală este profanarea devastatoare şi derivă din Dan 9,27; 11,31; 12,11. Se face aluzie la un altar păgân închinat lui Zeus de Antioh al IV-lea Epifanul în decembrie 167 î.C. în templul din Ierusalim (1Mac 1,54). Profeţia lui Isus s-a împlinit în anul 68 d.C., când zeloţii au pătruns în templu şi au comis crime care au provocat cucerirea Ierusalimului şi distrugerea templului de către romani în anul 70 d.C.