Autorul. În aceste două scrisori scurte autorul se prezintă cu titlul de "prezbiterul". Identificarea acestuia este dificilă; totuşi, din critica internă a celor două scrisori, se poate deduce că este vorba de acelaşi autor, un apostol care urmăreşte cu grijă evoluţia comunităţilor pe care le cunoaşte, iar tradiţia îl identifică cu sfântul Ioan evanghelistul. Unii exegeţi moderni consideră că ar exista o distincţie între "apostolul Ioan" şi "prezbiterul Ioan", acesta din urmă fiind un creştin cu o autoritate deosebită în comunitate şi martor al predicii apostolice din şcoala sfântului Ioan de la Efes.
Forma şi stilul. Scrisoarea a doua a sfântului Ioan şi Scrisoarea a treia a sfântului Ioan sunt adevărate scrisori ce conţin elementele caracteristice genului epistolar: autor, destinatari, salut şi salut final. Stilul este retoric, tonul subtil şi afectuos. Vocabularul şi temele sunt în mare parte comune cu cele din prima scrisoare.
Scopul şi destinatarii. Destinatarii celei de a doua scrisori sunt "aleasa Doamnă şi copiii ei", o expresie care se referă la o comunitate din Asia Mică ameninţată de propaganda eretică ce nu admite întruparea lui Cristos. Destinatarul celei de a treia scrisori este Gaius, un creştin evidenţiat în comunitate prin viaţa şi angajarea sa.
Locul şi data. Aceste două scrisori sunt redactate în acelaşi cadru şi timp cu prima scrisoare, la Efes, spre sfârşitul sec. I.