1 2 3

Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Tit

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 3

    1. Amintește-le să fie supuși conducătorilor și autorităților, să-i asculte și să fie gata pentru orice faptă bună.
    2. Să nu defăimeze pe nimeni, să nu fie certăreți, ci binevoitori, arătând blândețe desăvârșită față de toți oamenii.
    3. Căci și noi eram odinioară niște nechibzuiți, neascultători, rătăciți, subjugați de pofte și plăceri de multe feluri, petrecându-ne viața în răutate și invidie, urâți și urându-ne unii pe alții.
    4. Dar când s-a arătat bunătatea și iubirea de oameni a lui Dumnezeu mântuitorul nostru -
    5. nu prin faptele pe care le-am fi făcut noi în dreptate, ci după îndurare - el ne-a mântuit prin baia renașterii și reînnoirii Duhului Sfânt,
    6. pe care l-a revărsat din belșug asupra noastră prin Isus Cristos, mântuitorul nostru,
    7. pentru ca, justificați prin harul lui, să devenim în speranță moștenitori ai vieții veșnice.
    8. Vrednic de crezare este cuvântul și vreau ca tu să confirmi acestea pentru ca cei care și-au pus încrederea în Dumnezeu să se străduiască să fie primii în fapte bune. Acestea sunt bune și de folos oamenilor.
    9. Însă ferește-te de cercetările fără rost și de genealogii, de certuri și polemici cu privire la Lege, căci sunt nefolositoare și zadarnice.
    10. Evită-l pe omul eretic după prima și a doua mustrare
    11. știind că unul ca acesta este un pervertit și păcătuiește, fiind osândit de la sine.
    12. Când îl voi fi trimis la tine pe Artemas sau pe Tihic, grăbește-te să vii la mine la Nicopole, pentru că m-am hotărât să iernez acolo.
    13. Pregătește-i cu grijă pentru drum pe Zemas, juristul, și pe Apolo, așa încât să nu le lipsească nimic.
    14. Și ai noștri să învețe să fie primii în fapte bune, în necesitățile imediate, ca să nu fie lipsiți de roade. Salutul și binecuvântarea
    15. Te salută toți cei care sunt cu mine. Salută-i pe cei care ne iubesc în credință. Harul să fie cu voi toți.

    Ascultare de autorități și iubire față de aproapele

    Capitolul 3

    1 Amintește-le să fie supuși conducătorilor și autorităților, să-i asculte și să fie gata pentru orice faptă bună. 2 Să nu defăimeze pe nimeni, să nu fie certăreți, ci binevoitori, arătând blândețe desăvârșită față de toți oamenii.
         3 Căci și noi eram odinioară niște nechibzuiți, neascultători, rătăciți, subjugați de pofte și plăceri de multe feluri, petrecându-ne viața în răutate și invidie, urâți și urându-ne unii pe alții. 4 Dar când s-a arătat bunătatea și iubirea de oameni a lui Dumnezeu mântuitorul nostru - 5 nu prin faptele pe care le-am fi făcut noi în dreptate, ci după îndurare - el ne-a mântuit prin baia renașterii și reînnoirii Duhului Sfânt, 6 pe care l-a revărsat din belșug asupra noastră prin Isus Cristos, mântuitorul nostru, 7 pentru ca, justificați prin harul lui, să devenim în speranță moștenitori ai vieții veșnice. 8 Vrednic de crezare este cuvântul și vreau ca tu să confirmi acestea pentru ca cei care și-au pus încrederea în Dumnezeu să se străduiască să fie primii în fapte bune. Acestea sunt bune și de folos oamenilor.

    Atitudinea lui Tit față de iudaizanți și eretici

        9 Însă ferește-te de cercetările fără rost și de genealogii, de certuri și polemici cu privire la Lege, căci sunt nefolositoare și zadarnice. 10 Evită-l pe omul eretic după prima și a doua mustrare 11 știind că unul ca acesta este un pervertit și păcătuiește, fiind osândit de la sine.

    Recomandări personale

        12 Când îl voi fi trimis la tine pe Artemas sau pe Tihic, grăbește-te să vii la mine la Nicopole a, pentru că m-am hotărât să iernez acolo. 13 Pregătește-i cu grijă pentru drum pe Zemas, juristul, și pe Apolo, așa încât să nu le lipsească nimic. 14 Și ai noștri să învețe să fie primii în fapte bune, în necesitățile imediate, ca să nu fie lipsiți de roade.

    Salutul și binecuvântarea
        15 Te salută toți cei care sunt cu mine. Salută-i pe cei care ne iubesc în credință. Harul să fie cu voi toți b.

     

    Note de subsol


    a Există mai multe localităţi cu numele de Nicopolis (cetatea victoriei). După tradiţia cea mai atestată, ar fi vorba aici de Actia Nicopolis, ridicată pe coasta adriatică a Greciei, spre extremitatea nordică. Cetatea a fost întemeiată în 31 î.C., în amintirea victoriei lui August împotriva lui Antoniu şi Cleopatra la Actium. Datorită grijii lui August, cetatea a cunoscut o rapidă înflorire (chiar Irod cel Mare îşi construise palate acolo). Erau renumite jocurile care aveau loc o dată la cinci ani şi care au ajuns să rivalizeze cu olimpiadele. În evul mediu, cetatea a fost părăsită. Urme arheologice se găsesc azi în apropiere de localitatea Paleoprevesa.
    b Există şi alte variante în manuscrise; unele adaugă: Amin, altele adaugă: şi cu duhul tău; altele: Harul să fie cu duhul tău.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro