Scrisoarea întâi a Sfântului Apostol Paul către Timotei

Destinatar și salut

Capitolul 1

¹ Paul, apostol al lui Cristos Isus, după porunca lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, și a lui Cristos Isus, speranța noastră, ² lui Timotei ^a, adevărat fiu în credință, har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Cristos Isus Domnul nostru.


I. RESPONSABILITATEA LUI TIMOTEI
FAȚĂ DE EVANGHELIE

Avertisment împotriva învățăturii false

    ³ După cum te-am rugat când am plecat spre Macedonia, rămâi la Efes ca să le poruncești unora să nu răspândească învățături greșite ⁴ și nici să nu se ocupe cu mituri și genealogii ^b fără capăt. Acestea aduc mai degrabă controverse decât [slujesc] planul lui Dumnezeu ^c în credință. ⁵ Însă scopul poruncii este iubirea dintr-o inimă curată, dintr-o conștiință bună și dintr-o credință neprefăcută. ⁶ Unii s-au îndepărtat de acestea și s-au rătăcit ajungând la discursuri fără sens. ⁷ Voind să fie învățători ai Legii, ei nu înțeleg nici ceea ce spun și nici ceea ce cred că demonstrează.
     ⁸ Or, noi știm că Legea este bună dacă cineva o folosește în mod legitim. ⁹ Este știut că nu pentru cel drept este dată Legea, ci pentru cei fărădelege și răzvrătiți, pentru cei nelegiuiți și păcătoși, pentru cei sacrilegi și profanatori, pentru cei ucigași de tată, ucigași de mamă, ¹⁰ pentru desfrânați și pentru homosexuali, pentru negustorii de oameni, pentru mincinoși, pentru sperjuri și pentru oricine se împotrivește învățăturii sănătoase, ¹¹ conform evangheliei glorioase a lui Dumnezeu cel binecuvântat ^d, care mi-a fost încredințată.

Vocația lui Paul, model pentru Timotei

    ¹² Îi mulțumesc lui Cristos Isus Domnul nostru care m-a întărit pentru că m-a găsit vrednic de încredere rânduindu-mă în slujirea sa, ¹³ deși mai întâi am fost un defăimător, un persecutor și un insultător, dar am găsit îndurare, căci, în necredința mea, o făceam din neștiință. ¹⁴ Însă harul Domnului nostru s-a revărsat din plin împreună cu credința și iubirea care sunt în Cristos Isus. ¹⁵ Vrednic de crezut și de primit cu toată încrederea este cuvântul: "Cristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoși", între care eu sunt primul, ¹⁶ însă de aceea am găsit îndurare pentru ca Cristos Isus să-și arate mai întâi în mine toată îndelunga lui răbdare [făcând din mine] un model pentru cei care vor crede în el spre viața veșnică. ¹⁷ Regelui veacurilor, Celui Nepieritor, Celui Nevăzut și unicului Dumnezeu să-i fie cinste și glorie în vecii vecilor. Amin.
     ¹⁸ Îți încredințez această poruncă, fiul meu Timotei, potrivit cu profețiile făcute mai înainte în privința ta ca, în conformitate cu ele, să lupți lupta cea bună, ¹⁹ păstrând credința și conștiința curată pe care unii au renegat-o și au eșuat în privința credinței. ²⁰ Printre ei sunt Imeneu și Alexandru, pe care i-am lăsat pradă Satanei ca să învețe să nu mai rostească blasfemii.

 

Note de subsol

---

^a În greacă, Timotheos înseamnă "cel care îl cinsteşte pe Dumnezeu", nume foarte frecvent în lumea greacă (chiar din sec. al IV-lea î.C.). S-a născut la Listra, în Licaonia, dintr-o mamă evreică şi un tată grec de rang înalt. Timotei devine discipol al sfântului Paul în 45, în prima călătorie misionară a Apostolului, şi-l însoţeşte în a doua şi a treia călătorie. Ales episcop de Efes, a fost probabil martorul ridicării la cer a Maicii Domnului la Efes, martor la martirizarea sfântului Paul la Roma în 67. După tradiţie, a murit martir în 97, sub împăratul Nerva. Sărbătoarea lui, în Biserica Orientală, este la 22 ianuarie; în Biserica Catolică, la 26 ianuarie.
^b Prin mituri se înţeleg poveştile iudaice fantastice despre personaje importante din VT, teme preferate de obicei. Genealogiile erau liste fictive cu strămoşi care ajungeau chiar până la Moise, prin care rabinii, în special, încercau să-şi justifice propria autoritate. Atât miturile, cât şi genealogiile pun în evidenţă obiceiul rabinilor din Efes, convertiţi la creştinism, de a prezenta în mod denaturat VT într-o formă mai mult filozofică decât doctrinară, preocupaţi mai mult de subtilităţi decât de sensul profund al Scripturii.
^c Termenul grec oikonomia înseamnă în primul rând amenajarea unei locuinţe. Este folosit de sfântul Paul cu două semnificaţii: 1) este planul de mântuire a lui Dumnezeu în Cristos (Ef 1,10; 3,9); 2) este misiunea de a răspândi acest plan de mântuire prin apostolii şi miniştrii comunităţilor creştine (1Cor 9,17; Ef 3,2; Col 1,25).
^d Lit.: fericit.