Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Efeseni

Capitolul 4

1. Așadar, vă îndemn, eu, prizonierul în Domnul, să vă comportați în mod vrednic de chemarea pe care ați primit-o:
2. cu toată umilința și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire,
3. străduindu-vă să mențineți unitatea Duhului în legătura păcii.
4. Este un singur trup și un singur Duh, după cum ați și fost chemați la o singură speranță, aceea a chemării voastre.
5. Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez,
6. un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este peste toate, prin toți și în toți.
7. Fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Cristos.
8. De aceea [Scriptura] spune: Ridicându-se în înălțime, a dus captivă captivitatea, a dat daruri oamenilor.
9. Dar ce înseamnă "s-a ridicat" dacă nu că a și coborât în locurile cele mai de jos ale pământului?
10. Cel care a coborât este același cu cel care s-a ridicat deasupra tuturor cerurilor, ca să împlinească toate.
11. Tot el i-a dat pe unii ca apostoli, pe alții ca profeți, pe alții ca evangheliști, pe alții ca păstori și învățători,
12. pentru desăvârșirea sfinților în vederea lucrării slujirii spre edificarea trupului lui Cristos,
13. până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la omul desăvârșit, la măsura staturii plinătății lui Cristos,
14. ca să nu mai fim copii, purtați de valuri și duși încoace și încolo de orice vânt al învățăturii prin înșelăciunea oamenilor, prin viclenia lor în a proiecta inducerea în eroare.
15. Dimpotrivă, fideli adevărului în iubire, să creștem în toate pentru el, care este capul, Cristos,
16. de la care tot trupul se leagă și se îmbină prin orice încheietură, în funcție de menirea stabilită fiecărui mădular în parte, și se realizează astfel creșterea trupului spre edificarea sa în iubire.
17. Așadar, vă spun aceasta și îl iau ca martor pe Domnul: să nu vă mai comportați cum se comportă păgânii, în deșertăciunea minții lor
18. având gândirea întunecată, străini de viața lui Dumnezeu din cauza ignoranței care este în ei, din cauza împietririi inimii lor.
19. Pierzând bunul simț, ei s-au dedat la desfrâu, practicând cu nesaț orice fel de necurăție.
20. Dar voi nu așa l-ați cunoscut pe Cristos.
21. Dacă l-ați ascultat pe el și ați fost învățați în el, după adevărul care este în Isus,
22. lăsați-vă de purtarea de mai înainte, de omul cel vechi supus putrezirii din cauza poftelor amăgitoare.
23. Înnoiți-vă spiritul minții voastre
24. și îmbrăcați-vă cu omul cel nou, cel creat după [asemănarea lui] Dumnezeu în dreptate și în sfințenia adevărului.
25. De aceea, îndepărtând falsitatea, fiecare să spună fratelui său adevărul pentru că suntem mădulare unii altora.
26. De vă mâniați, să nu păcătuiți. Să nu apună soarele peste mânia voastră!
27. Nu dați ocazie diavolului:
28. cel care fură să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească cu mâinile sale, făcând ceva bun ca să aibă din ce da celui lipsit.
29. Să nu iasă din gura voastră nici o vorbă rea, ci ceva bun, spre edificare, așa cum trebuie, ca să dea har celor ce ascultă.
30. Nu-l întristați pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu cu al cărui sigiliu ați fost însemnați pentru ziua răscumpărării voastre.
31. Să fie stârpite dintre voi orice amărăciune, aprindere, mânie, răcnet, injurie și orice răutate.
32. Dimpotrivă, fiți buni unii față de alții, înțelegători, iertându-vă unii pe alții, așa cum și Dumnezeu v-a iertat în Cristos.

III. PARTEA MORALĂ

TRĂIREA MISTERULUI LUI CRISTOS ÎN BISERICĂ

Unitatea Bisericii în diversitatea carismelor

Capitolul 4