1 2 3 4 5 6

Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Galateni

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 2

    1. Apoi, după paisprezece ani, am urcat din nou la Ierusalim, împreună cu Barnaba, după ce îl luasem cu mine și pe Tit.
    2. Am urcat în urma unei revelații și le-am expus evanghelia pe care o predic printre păgâni, în mod deosebit celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar.
    3. Dar nici Tit, care era cu mine, deși era grec, nu a fost obligat să fie circumcis,
    4. în ciuda fraților falși infiltrați care s-au strecurat ca să ne spioneze libertatea, pe care o aveam în Cristos Isus, pentru a ne face sclavi.
    5. Acestora nu ne-am supus nici măcar o clipă pentru ca adevărul evangheliei să rămână la noi.
    6. Iar cei care sunt mai de seamă, orice ar fi fost ei pe atunci, nu mă privește - Dumnezeu nu se uită la fața oamenilor - ei, cei mai de seamă, nu mi-au impus nimic.
    7. Ba, dimpotrivă, văzând că mi-a fost încredințată evanghelia pentru cei necircumciși, după cum lui Petru [îi fusese încredințată] pentru cei circumciși,
    8. căci cel care îl constituise pe Petru pentru apostolatul celor circumciși m-a constituit și pe mine pentru păgâni,
    9. și, cunoscând harul care îmi fusese dat, Iacob, Chefa și Ioan, care sunt considerați coloane, mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă a comuniunii ca noi să mergem la păgâni, iar ei la cei circumciși,
    10. numai să ne aducem aminte de cei săraci, ceea ce m-am și străduit să fac.
    11. Dar, când a venit Chefa la Antiohia, l-am înfruntat fățiș, căci era de condamnat.
    12. De fapt, înainte de a fi venit unii de la Iacob, stătea la masă cu păgânii, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte, temându-se de cei circumciși.
    13. Împreună cu el au început să se poarte cu ipocrizie și ceilalți iudei, așa încât și Barnaba a fost ademenit de ipocrizia lor.
    14. Dar când am văzut că ei nu merg drept, după adevărul evangheliei, i-am spus lui Chefa în fața tuturor: Dacă tu, care ești iudeu, te porți ca un păgân și nu trăiești ca un iudeu, cum îi poți constrânge pe păgâni să trăiască asemenea iudeilor?
    15. Noi suntem iudei din naștere, și nu păcătoși dintre păgâni.
    16. Știind că omul nu este justificat din faptele Legii, ci doar prin credința în Isus Cristos, am crezut și noi în Isus Cristos ca să fim justificați prin credința în Cristos, și nu prin faptele Legii, pentru că nimeni nu va fi justificat prin faptele Legii.
    17. Dar dacă noi, căutând să fim justificați în Cristos, am fi găsiți, la rândul nostru, păcătoși ca și alții, oare devine Cristos slujitorul păcatului? Nicidecum!
    18. Căci dacă reclădesc ceea ce am dărâmat, mă arăt pe mine însumi ca unul care încalcă Legea.
    19. De fapt, prin Lege, eu am murit pentru Lege ca să trăiesc pentru Dumnezeu. Am fost răstignit împreună cu Cristos.
    20. Așadar, nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine. Și ceea ce trăiesc acum în trup, trăiesc prin credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și s-a dat pentru mine.
    21. Eu nu resping harul lui Dumnezeu. Dar dacă justificarea vine prin Lege, atunci în zadar a murit Cristos.

    Paul și ceilalți apostoli

    Capitolul 2

    1 Apoi, după paisprezece ani, am urcat din nou la Ierusalim, împreună cu Barnaba, după ce îl luasem cu mine și pe Tit. 2 Am urcat în urma unei revelații și le-am expus evanghelia pe care o predic printre păgâni, în mod deosebit celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3 Dar nici Tit, care era cu mine, deși era grec, nu a fost obligat să fie circumcis a, 4 în ciuda fraților falși infiltrați care s-au strecurat ca să ne spioneze libertatea, pe care o aveam în Cristos Isus, pentru a ne face sclavi. 5 Acestora nu ne-am supus nici măcar o clipă pentru ca adevărul evangheliei să rămână la noi. 6 Iar cei care sunt mai de seamă, orice ar fi fost ei pe atunci, nu mă privește - Dumnezeu nu se uită la fața oamenilor - ei, cei mai de seamă, nu mi-au impus nimic. 7 Ba, dimpotrivă, văzând că mi-a fost încredințată evanghelia pentru cei necircumciși, după cum lui Petru [îi fusese încredințată] pentru cei circumciși, 8 căci cel care îl constituise pe Petru pentru apostolatul celor circumciși m-a constituit și pe mine pentru păgâni, 9 și, cunoscând harul care îmi fusese dat, Iacob, Chefa și Ioan, care sunt considerați coloane, mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă a comuniunii ca noi să mergem la păgâni, iar ei la cei circumciși, 10 numai să ne aducem aminte de cei săraci, ceea ce m-am și străduit să fac.

    Paul îl înfruntă pe Petru la Antiohia

        11 Dar, când a venit Chefa la Antiohia, l-am înfruntat fățiș, căci era de condamnat. 12 De fapt, înainte de a fi venit unii de la Iacob, stătea la masă cu păgânii b, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte, temându-se de cei circumciși. 13 Împreună cu el au început să se poarte cu ipocrizie și ceilalți iudei, așa încât și Barnaba a fost ademenit de ipocrizia lor. 14 Dar când am văzut că ei nu merg drept, după adevărul evangheliei, i-am spus lui Chefa în fața tuturor: Dacă tu, care ești iudeu, te porți ca un păgân și nu trăiești ca un iudeu, cum îi poți constrânge pe păgâni să trăiască asemenea iudeilor?

    Învățătura de bază a lui Paul

        15 Noi suntem iudei din naștere, și nu păcătoși dintre păgâni. 16 Știind că omul nu este justificat din faptele Legii, ci doar prin credința în Isus Cristos, am crezut și noi în Isus Cristos ca să fim justificați prin credința în Cristos, și nu prin faptele Legii, pentru că nimeni nu va fi justificat prin faptele Legii. 17 Dar dacă noi, căutând să fim justificați în Cristos, am fi găsiți, la rândul nostru, păcătoși ca și alții, oare devine Cristos slujitorul păcatului? Nicidecum! 18 Căci dacă reclădesc ceea ce am dărâmat, mă arăt pe mine însumi ca unul care încalcă Legea. 19 De fapt, prin Lege, eu am murit pentru Lege ca să trăiesc pentru Dumnezeu. Am fost răstignit împreună cu Cristos. 20 Așadar, nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine. Și ceea ce trăiesc acum în trup, trăiesc prin credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și s-a dat pentru mine. 21 Eu nu resping harul lui Dumnezeu. Dar dacă justificarea vine prin Lege, atunci în zadar a murit Cristos.

     

    Note de subsol


    a Relaţiile dintre evrei şi păgâni erau reglementate în Pentateuh, dar ele prezintă o viziune ideală, greu de pus în practică. După experienţa exilului şi mai ales după persecuţia lui Antioh Epifanul (167-164 î.C.), aceste relaţii cunosc o înăsprire. Fariseii extind legile purificării preoţilor la tot poporul. Deja Esdra îi obligase pe evrei să-şi alunge soţiile de origine păgână, împreună cu copiii (Esd 10). Tradiţia rabinică le considera pe femeile păgâne o sursă de contaminare pentru soţ, dar ea era favorabilă femeilor evreice cu soţi păgâni. Copiii lor erau consideraţi evrei (cazul lui Tit).
    b Legea lui Moise nu prevedea nimic cu privire la masa luată împreună cu păgânii. Dar tradiţia iudaică este foarte rigoristă. După Cartea jubileelor, Abraham i-ar fi interzis lui Iacob să mănânce cu păgânii, căci "faptele lor sunt impure, căile lor sunt murdare" (22,16). La fel Scrisoarea lui Aristea evocă "codul prescrierilor cu privire la puritate, fixat de legislator ca un zid de apărare împotriva contaminării". Sunt amintite prescrierile cu privire la alimente, băuturi, contacte.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro