1 2 3 4 5 6

Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Galateni

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 4

    1. Eu însă spun: atât timp cât moștenitorul este un copil, nu se deosebește cu nimic de un sclav, chiar dacă este stăpân peste toate.
    2. Însă este sub tutori și administratori până la timpul fixat de tată.
    3. Tot așa și noi, cât timp eram copii, eram sclavii învățăturilor de la început ale lumii.
    4. Dar când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, născut din femeie, născut sub Lege,
    5. ca să-i răscumpere pe cei care sunt sub Lege ca să primim înfierea.
    6. Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu l-a trimis pe Duhul Fiului său în inimile noastre, care strigă: Abba, Tată!
    7. Așa încât nu mai ești sclav, ci fiu; iar dacă ești fiu, ești și moștenitor prin Dumnezeu.
    8. Însă atunci când nu-l cunoșteați pe Dumnezeu, erați sclavii celor care din firea lor nu sunt dumnezei.
    9. Dar acum, după ce l-ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă mai întoarceți din nou la învățăturile de la început, slabe și sărace, cărora vreți să le slujiți din nou?
    10. Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani.
    11. Mă tem să nu fi ostenit în zadar pentru voi.
    12. Vă rog, fraților, fiți ca mine, căci și eu sunt ca voi. Voi nu m-ați nedreptățit cu nimic.
    13. Știți că prima dată v-am vestit evanghelia prin slăbiciunea trupului,
    14. și totuși nu ați arătat nici dispreț și nici dezgust față de trupul meu care [putea fi] pentru voi o încercare, ba dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
    15. Unde este entuziasmul vostru? Vă mărturisesc că, dacă era posibil, v-ați fi scos și ochii și mi i-ați fi dat.
    16. Am devenit oare dușmanul vostru pentru că v-am spus adevărul?
    17. Aceia sunt atașați de voi, dar nu cu intenție bună, ci vor să vă separe de noi ca să vă atașați de ei.
    18. De fapt, dacă intenția este bună, este bine să fie un atașament, întotdeauna, și nu numai când sunt eu la voi,
    19. copiii mei, pentru care îndur din nou chinurile nașterii până când Cristos se va forma în voi.
    20. Aș dori să fiu la voi acum și să-mi schimb tonul, căci sunt neliniștit în privința voastră.
    21. Spuneți-mi: voi, care vreți să fiți sub Lege, nu ascultați Legea?
    22. Căci este scris că Abraham a avut doi fii: unul din sclavă și unul din femeia liberă.
    23. Însă cel din sclavă este născut după trup, pe când cel din femeia liberă este prin promisiune.
    24. Acestea sunt alegorii. Căci ele sunt două testamente: unul de pe muntele Sinai, care a născut sclavie. Aceasta este Agar.
    25. Dar Agar este muntele Sinai în Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, care este în sclavie, împreună cu copiii săi.
    26. Însă Ierusalimul de sus este liber și este mama noastră.
    27. Căci este scris: Bucură-te tu care ești sterilă și care nu naști, chiuie de bucurie și strigă, tu care nu simți durerile nașterii, căci mai mulți copii are cea părăsită decât cea care are bărbat.
    28. Dar voi, fraților, ca și Isaac, sunteți fii ai promisiunii.
    29. Însă și atunci cel care era născut după trup îl persecuta pe cel [născut] după duh ca și acum.
    30. Dar ce zice Scriptura? Alung-o pe servitoare și pe fiul ei, căci fiul servitoarei nu va fi moștenitor împreună cu fiul celei libere.
    31. De aceea, fraților, noi nu suntem copiii servitoarei, ci ai celei libere.

    Fiii liberi ai lui Dumnezeu în Cristos

    Capitolul 4

    1 Eu însă spun: atât timp cât moștenitorul este un copil, nu se deosebește cu nimic de un sclav, chiar dacă este stăpân peste toate. 2 Însă este sub tutori și administratori până la timpul fixat de tată. 3 Tot așa și noi, cât timp eram copii, eram sclavii învățăturilor de la început ale lumii. 4 Dar când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, născut din femeie, născut sub Lege, 5 ca să-i răscumpere pe cei care sunt sub Lege ca să primim înfierea. 6 Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu l-a trimis pe Duhul Fiului său în inimile noastre a, care strigă: Abba, Tată! 7 Așa încât nu mai ești sclav, ci fiu; iar dacă ești fiu, ești și moștenitor prin Dumnezeu b.

    Situația actuală a galatenilor

        8 Însă atunci când nu-l cunoșteați pe Dumnezeu, erați sclavii celor care din firea lor nu sunt dumnezei. 9 Dar acum, după ce l-ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă mai întoarceți din nou la învățăturile de la început c, slabe și sărace, cărora vreți să le slujiți din nou? 10 Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani. 11 Mă tem să nu fi ostenit în zadar pentru voi.
         12 Vă rog, fraților, fiți ca mine, căci și eu sunt ca voi. Voi nu m-ați nedreptățit cu nimic. 13 Știți că prima dată v-am vestit evanghelia prin slăbiciunea trupului, 14 și totuși nu ați arătat nici dispreț și nici dezgust față de trupul meu care [putea fi] pentru voi o încercare, ba dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus. 15 Unde este entuziasmul vostru? Vă mărturisesc că, dacă era posibil, v-ați fi scos și ochii și mi i-ați fi dat. 16 Am devenit oare dușmanul vostru pentru că v-am spus adevărul? 17 Aceia sunt atașați de voi, dar nu cu intenție bună, ci vor să vă separe de noi ca să vă atașați de ei. 18 De fapt, dacă intenția este bună, este bine să fie un atașament, întotdeauna, și nu numai când sunt eu la voi, 19 copiii mei, pentru care îndur din nou chinurile nașterii până când Cristos se va forma în voi. 20 Aș dori să fiu la voi acum și să-mi schimb tonul, căci sunt neliniștit în privința voastră.

    Mărturia Scripturii: Agar și Sara

        21 Spuneți-mi: voi, care vreți să fiți sub Lege, nu ascultați Legea? 22 Căci este scris că Abraham a avut doi fii: unul din sclavă și unul din femeia liberă. 23 Însă cel din sclavă este născut după trup, pe când cel din femeia liberă este prin promisiune. 24 Acestea sunt alegorii. Căci ele sunt două testamente: unul de pe muntele Sinai, care a născut sclavie. Aceasta este Agar. 25 Dar Agar este muntele Sinai în Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, care este în sclavie, împreună cu copiii săi. 26 Însă Ierusalimul de sus d este liber și este mama noastră. 27 Căci este scris:
        Bucură-te tu care ești sterilă și care nu naști,
        chiuie de bucurie și strigă,
        tu care nu simți durerile nașterii,
        căci mai mulți copii are cea părăsită
        decât cea care are bărbat
    .
    28 Dar voi e, fraților, ca și Isaac, sunteți fii ai promisiunii. 29 Însă și atunci cel care era născut după trup îl persecuta pe cel [născut] după duh ca și acum f. 30 Dar ce zice Scriptura? Alung-o pe servitoare și pe fiul ei, căci fiul servitoarei nu va fi moștenitor împreună cu fiul celei libere. 31 De aceea, fraților, noi nu suntem copiii servitoarei, ci ai celei libere.

     

    Note de subsol


    a Multe manuscrise au: voastre.
    b Câteva manuscrise vechi au: moştenitor al lui Dumnezeu; altele: moştenitor al lui Dumnezeu prin Cristos; altele: moştenitor prin Dumnezeu în Cristos.
    c Termenul grec stoicheia este luat aici în sensul cel mai simplu: învăţătura elementară, abc-ul unei doctrine. Pentru a scoate mai bine în evidenţă caracterul elementar şi inferior al doctrinei iudaizanţilor, Paul menţionează câteva practici păgâne: atenţia exagerată dată calendarului îl face pe om sclav al forţelor naturii şi al fiinţelor supranaturale (îngeri pentru evrei, zei pentru greci) şi-l abat pe om de la credinţa în Cristos, singurul mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Este atestată la Qumran mentalitatea că prin respectarea calendarului "revelat" se ţine calendarul ceresc, cultul terestru fiind sincronic cu slujirea îngerilor în cer.
    d Contrastul dintre Ierusalimul pământesc şi cel ceresc este o temă frecventă în literatura apocaliptică. Ierusalimul ceresc ar fi fost creat încă de la început. Adam l-ar fi văzut înainte de păcat, la fel ca şi Abraham şi Moise. El va coborî pe pământ în timpurile de pe urmă, fiind descris ca cetatea-mireasă (Ap 21), mama tuturor credincioşilor. Sfântul Paul identifică Ierusalimul de sus cu Biserica-mamă care naşte prin botez noi fii. Aceştia se bucură de libertate în Duhul Sfânt.
    e Destul de atestată în manuscrise este varianta: noi, fraţilor... suntem.
    f După relatarea din Gen 16 şi 21 nu ar fi fost vreun conflict între Ismael şi Isaac. Totuşi rabinii au încercat să-şi explice motivul alungării sclavei Agar şi a fiului ei de către Abraham. Interpretând textul din Gen 21,9-10, Targumul Neofiti consideră că Ismael ar fi căzut în idolatrie, fiind un pericol şi pentru Isaac. Alte interpretări consideră că Ismael, fiind un bun arcaş (Gen 21,10), l-ar fi ameninţat pe Isaac. Astfel, Sara ar fi intervenit pentru a-şi salva copilul. Acest presupus conflict este folosit de Paul pentru a-i descrie pe cei ce-l persecutau şi căutau să-i ademenească pe creştini: iudaizanţii. Îi consideră pe evrei "născuţi după trup" asemeni lui Ismael, copil al cărnii, din sclava Agar; în schimb creştinii, "născuţi după duh", sunt ca Isaac, născut din părinţi în vârstă, deci prin puterea Duhului dătător de viaţă.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro