Cartea lui Tobit

Capitolul 7

1. Și sosind ei la Ecbatana, s-au dus la casa lui Raguel, iar Sara i-a întâmpinat și i-a salutat și au salutat-o și ei, și ea i-a dus în casă.
2. Și a zis Raguel către Edna, femeia sa: "Cât de bine seamănă acest tânăr, cu Tobit, fratele meu!"
3. Și i-a întrebat Raguel: "De unde sunteți voi, fraților?" Iar ei au răspuns: "Noi suntem fiii lui Neftali, care sunt robi la Ninive".
4. Și i-a mai întrebat Raguel: "Cunoașteți voi pe fratele nostru, Tobit?" Și ei au răspuns: "Cunoaștem". Apoi el i-a întrebat: "E sănătos?"
5. Și ei au răspuns: "Este în viață, este sănătos". Și Tobie a adăugat: "El este tatăl meu".
6. Atunci Raguel s-a aruncat la gâtul lui și l-a sărutat și a plâns.
7. Apoi a vorbit și a zis: "Binecuvântat să fii copilul meu! Tu ești fiul unui om foarte bun și cinstit". Auzind însă că Tobit a pierdut vederea, s-a întristat și a plâns.
8. Și a plâns și Edna, femeia lui, și fata lui, Sara.
9. Și așa i-a primit foarte bine, și au junghiat un berbec și le-au dat mâncare din belșug.
10. Iar Tobie a zis către Rafael: "Frate Azaria, grăiește de cele ce mi-ai spus pe cale și să se tocmească și lucrul acesta".
11. Și el a spus vorba aceasta lui Raguel, și Raguel a zis către Tobie: "Mănâncă, bea și te veselește, că ție ți se cuvine să iei pe fata mea! Dar am să-ti spun adevărul. Eu am măritat pe fata mea cu șapte bărbați și când intrau la ea, mureau chiar în noaptea aceea. Dar tu fii vesel acum". Și a zis Tobie: "Nu voi mânca nimic aici, până când nu vă tocmiți și nu vă învoiți cu mine!" Iar Raguel a zis: "Ia-o chiar acum căci ți se cade. Tu ești fratele ei și ea este sora ta! Milostivul Dumnezeu să vă facă parte de toate cele bune!"
12. Și a chemat pe Sara, fiica sa și, luând-o de mână, a dat-o lui Tobie de femeie și a zis:
13. "Iată, după legea lui Moise, ia-o și du-o la tatăl tău!" Și i-a binecuvântat.
14. Și chemând pe Edna, femeia sa, și luând o hârtie, a scris învoiala și a pecetluit-o; apoi au început a mânca.
15. Și a chemat Raguel pe Edna, femeia sa, și a zis: "Pregătește, soro, cealaltă cameră de culcare și du-o acolo".
16. Și făcând cum a zis el, a dus-o acolo, și aceasta a plâns, și împărtășind și ea lacrimile fiicei sațle, i-a zis:
17. Îndrăznește, fiică! Domnul cerului și al pământului îii va da bucurie în locul întristării. Îndrăznește, fiică!