Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani

Capitolul 10

1. Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea pentru ei [se înalță] la Dumnezeu pentru mântuirea [lor].
2. Căci dau mărturie că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu după o cunoaștere [corectă],
3. pentru că, necunoscând justificarea lui Dumnezeu și căutând să-și statornicească propria lor justificare, nu s-au supus justificării lui Dumnezeu,
4. întrucât scopul Legii este Cristos spre justificarea fiecărui credincios.
5. Într-adevăr, Moise scrie cu privire la justificarea din Lege: Omul care împlinește acestea va trăi prin ele,
6. iar cu privire la justificarea din credință spune astfel: Să nu spui în inima ta: cine se va urca la cer? adică să-l coboare pe Cristos,
7. sau cine se va coborî în adânc? adică să-l ridice pe Cristos din morți.
8. Însă ce spune? Cuvântul este aproape de tine, este în gura și în inima ta, adică cuvântul credinței pe care îl predicăm.
9. Într-adevăr, dacă îl mărturisești cu gura ta pe Domnul Isus și crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morți, vei fi mântuit,
10. căci cu inima se crede pentru [a obține] justificarea, iar cu gura se dă mărturie pentru [a obține] mântuirea.
11. De fapt, Scriptura spune: Oricine crede în el nu va fi făcut de rușine.
12. Într-adevăr, nu este nici o deosebire între iudeu și grec, căci el este Domnul tuturor, darnic față de toți cei care îl invocă.
13. Într-adevăr, oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit.
14. Așadar, cum îl vor invoca, dacă nu au crezut? Și cum să creadă, dacă nu au auzit? Dar cum să audă, fără predicator?
15. Însă cum să predice, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc vești bune.
16. Dar nu toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre?
17. Deci credința vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos.
18. Dar eu zic: poate că nu au auzit? Ba dimpotrivă: Pe tot pământul a răsunat glasul lor și cuvintele lor până la marginile lumii.
19. Însă mai zic: poate că Israelul nu a înțeles? Moise spune cel dintâi: Eu vă voi face geloși pe [cei care] nu [erau] un popor, voi aprinde mânia voastră împotriva unui popor fără cunoaștere,
20. iar Isaia îndrăznește să spună: Am fost găsit de cei care nu mă căutau, m-am făcut cunoscut celor care nu întrebau de mine.
21. Dar despre Israel spune: Toată ziua mi-am întins mâinile către un popor neascultător și rebel.

Respingerea Israelului se datorează refuzului său vinovat

Capitolul 10