Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani

Capitolul 9

1. Spun adevărul în Cristos, nu mint. Martor îmi este conștiința în Duhul Sfânt.
2. Mare îmi este întristarea și nesfârșită durerea în inima mea.
3. Căci aș dori să fiu eu însumi anatema de la Cristos pentru frații mei, rudele mele după trup.
4. Aceștia sunt israeliți, ale lor sunt înfierea și mărirea, alianțele și Legea, cultul și promisiunile;
5. ai lor sunt patriarhii și din ei vine, după trup, Cristos, care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin.
6. Totuși, nu [înseamnă] că astfel cuvântul lui Dumnezeu ar fi dat greș pentru că nu toți cei care se trag din Israel sunt Israelul
7. și nici că toți descendenții lui Abraham sunt fiii lui, ci în Isaac va fi descendența ta.
8. Asta înseamnă că nu fiii trupului sunt fiii lui Dumnezeu, ci fiii promisiunii vor fi considerați ca descendență.
9. De fapt, cuvântul promisiunii este acesta: Voi veni cam pe timpul acesta, și Sara va avea un fiu.
10. Dar nu numai ei, ci și Rebecăi, având gemeni de la un singur om, Isaac, părintele nostru,
11. mai înainte ca ei să se fi născut și să fi săvârșit ceva bun sau rău, ca să rămână hotărârea alegerii lui Dumnezeu,
12. nu pentru faptele lor, ci din voința celui care cheamă, i s-a spus ei: cel mai mare va sluji celui mai mic,
13. așa cum este scris: Pe Iacob l-am iubit, dar pe Esau l-am urât.
14. Așadar, ce vom spune? Nu cumva este nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum!
15. De fapt, el îi spune lui Moise: Voi avea milă de cel de care voi avea milă și mă voi îndura de cel de care mă voi îndura.
16. Așadar, acum [nu depinde] nici de cel care vrea, nici de cel care aleargă, ci de Dumnezeu cel îndurător,
17. căci Scriptura îi spune faraonului: Tocmai pentru aceasta te-am înălțat, ca să arăt în tine puterea mea și ca numele meu să fie vestit pe tot pământul.
18. Așadar, el are milă de cine vrea și îl împietrește pe cine vrea.
19. Tu, însă, îmi vei spune: atunci de ce mai dojenește? Căci cine poate sta împotriva voinței lui?
20. Dar cine ești tu, omule, ca să faci obiecții lui Dumnezeu? Nu cumva va spune un lucru către cel care l-a făcut: "De ce m-ai făcut astfel?"
21. Sau nu are olarul putere asupra lutului ca să facă din aceeași pastă sau un vas de cinste sau un vas pentru cele necuviincioase?
22. Și ce dacă Dumnezeu, voind să-și arate mânia și să-și facă cunoscută puterea, a suportat cu atâta răbdare vasele mâniei destinate nimicirii
23. și și-a făcut cunoscută bogăția gloriei sale față de vasele milostivirii pe care le-a pregătit dinainte pentru mărire?
24. Astfel ne-a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre păgâni,
25. așa cum spune și în Osea: Voi chema "Poporul meu" pe cel ce nu era poporul meu și "Iubita mea" pe cea care nu era iubită,
26. iar în locul în care li s-a spus "voi nu sunteți poporul meu", acolo vor fi chemați fii ai Dumnezeului celui viu.
27. Și Isaia strigă despre Israel: Chiar dacă ar fi numărul fiilor lui Israel ca nisipul mării, numai un rest va fi mântuit,
28. căci Domnul își va împlini pe deplin și grabnic cuvântul său pe pământ,
29. și după cum spusese Isaia mai înainte: Dacă Domnul oștirilor nu ne-ar fi lăsat o sămânță, am fi ajuns ca Sodoma, ne-am fi asemănat cu Gomora.
30. Deci ce vom spune? Păgânii, care nu căutau justificarea, au primit o justificare și încă justificare prin credință,
31. pe când Israelul, care căuta Legea pentru justificare, nu a găsit Legea.
32. De ce? Pentru că nu o [căuta] prin credință, ci ca și cum [ar veni] din fapte. Ei s-au împiedicat de piatra de poticnire,
33. după cum este scris: Iată, eu pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă pentru cădere, dar cel care crede în el nu se va rușina.

4. PLANUL LUI DUMNEZEU
CU PRIVIRE LA MÂNTUIREA ISRAELULUI

Alegerea Israelului ca popor al lui Dumnezeu

Capitolul 9