DeiVerbum.ro

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Faptele Apostolilor

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 2

    1. Când a sosit ziua Rusaliilor, toți erau adunați împreună în același loc.
    2. Și, dintr-o dată, s-a iscat din cer un vuiet, ca la venirea unei vijelii puternice, și a umplut întreaga casă în care stăteau.
    3. Atunci le-au apărut niște limbi ca de foc împărțindu-se și așezându-se asupra fiecăruia dintre ei.
    4. Toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum Duhul le dădea să vorbească.
    5. Și erau atunci la Ierusalim iudei, bărbați evlavioși din toate națiunile de sub cer.
    6. Când s-a auzit vuietul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas uimită, pentru că fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa.
    7. Erau uimiți și se minunau spunând: "Oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc?
    8. Și cum de-i auzim fiecare în limba în care ne-am născut?
    9. Parți, mezi, elamiți și locuitori din Mesopotamia, Iudeea și Capadocia, din Pont și Asia,
    10. din Frigia și Pamfilia, din Egipt și din părțile Libiei, care sunt aproape de Cirene, romani în trecere,
    11. atât iudei cât și prozeliți, cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu".
    12. Căci toți erau uimiți și nu știau ce să creadă. Spuneau unii către alții: "Ce poate să însemne aceasta?"
    13. Dar alții, bătându-și joc, ziceau: "Sunt plini de must".
    14. Atunci, Petru, stând în picioare, împreună cu cei unsprezece, și-a ridicat glasul și le-a spus: "Bărbați iudei și voi toți care locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscută aceasta și ascultați cu atenție cuvintele mele!
    15. Aceștia nu sunt beți, așa cum credeți voi, căci este ceasul al treilea al zilei.
    16. Însă aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
    17. Atunci, în zilele de pe urmă, spune Dumnezeu, voi revărsa din Duhul meu peste orice om. Și vor profetiza fiii și fiicele voastre, tinerii voștri vor avea viziuni, iar bătrânii voștri vor visa visuri.
    18. Chiar și peste servitorii și servitoarele mele, în zilele acelea, voi revărsa din Duhul meu, iar ei vor profetiza.
    19. Și voi face minuni sus, în cer, și semne jos, pe pământ: sânge și foc și nor de fum.
    20. Soarele se va schimba în întuneric și luna în sânge înainte de a veni ziua Domnului, zi mare și strălucitoare.
    21. Atunci, oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit.
    22. Bărbați israeliți, ascultați aceste cuvinte: Pe Isus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu între voi prin fapte puternice, minuni și semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin el în mijlocul vostru, după cum voi înșivă știți,
    23. pe acesta, care a fost dat după planul hotărât și preștiința lui Dumnezeu și pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fărădelege,
    24. pe acesta Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morții, deoarece nu era posibil să fie ținut sub puterea ei.
    25. Căci David spune cu privire la el: Îl vedeam mereu în fața mea pe Domnul, căci el este la dreapta mea ca să nu mă clatin.
    26. De aceea s-a bucurat inima mea și limba mea a tresăltat de veselie; ba, mai mult, și trupul meu se va odihni în speranță,
    27. pentru că nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților și nici nu vei permite ca sfântul tău să vadă putrezirea.
    28. Mi-ai făcut cunoscute căile vieții, mă vei umple de bucurie cu prezența ta.
    29. Fraților, să-mi fie permis să vă vorbesc cu îndrăzneală despre patriarhul David: el a murit și a fost îngropat și mormântul lui este printre noi până în ziua de azi.
    30. Dar, întrucât era profet și știa că Dumnezeu îi făcuse jurământ să așeze pe tronul său un descendent al lui,
    31. el a văzut dinainte și a vorbit despre învierea lui Cristos: el nu a fost lăsat în locuința morților și nici trupul lui nu a văzut putrezirea.
    32. Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat și noi toți suntem martorii acestui fapt.
    33. Înălțat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu și primind promisiunea Duhului Sfânt, l-a revărsat pe acesta, așa cum vedeți și auziți voi.
    34. Căci David nu s-a suit la ceruri, totuși spune: Domnul a spus Domnului meu, așază-te la dreapta mea
    35. până când îi voi pune pe dușmanii tăi așternut picioarelor tale.
    36. Așadar, să știe cu siguranță toată casa lui Israel că Dumnezeu l-a făcut Domn și Cristos pe acest Isus pe care voi l-ați răstignit".
    37. Când au auzit au fost pătrunși la inimă și i-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: "Ce să facem, fraților?"
    38. Petru le-a zis: "Convertiți-vă și fiecare dintre voi să se boteze în numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre și veți primi darul Duhului Sfânt.
    39. Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei care sunt departe, pe oricâți îi va chema Domnul Dumnezeul nostru".
    40. Și cu multe alte cuvinte dădea mărturie și-i îndemna: "Salvați-vă de această generație perversă".
    41. Așadar, cei care au primit cuvântul lui au fost botezați. Și în ziua aceea li s-au adăugat cam la trei mii de suflete.
    42. Ei erau stăruitori în învățătura apostolilor și în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii și la rugăciune.
    43. Și toți erau cuprinși de teamă: multe minuni și semne se înfăptuiau prin apostoli.
    44. Toți cei care credeau erau împreună și aveau toate în comun:
    45. își vindeau proprietățile și bunurile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.
    46. Și în fiecare zi stăruiau împreună în templu, frângeau pâinea în casele lor și primeau hrana cu bucurie și cu inimă curată.
    47. Îl lăudau pe Dumnezeu și aveau trecere în fața întregului popor. Iar Domnul adăuga zi de zi la grupul lor pe cei ce aveau să se mântuiască.

    II. MĂRTURIA APOSTOLILOR LA IERUSALIM

    Coborârea Duhului Sfânt

    Capitolul 2

    1 Când a sosit ziua Rusaliilor a, toți erau adunați împreună în același loc. 2 Și, dintr-o dată, s-a iscat din cer un vuiet, ca la venirea unei vijelii puternice, și a umplut întreaga casă în care stăteau. 3 Atunci le-au apărut niște limbi ca de foc împărțindu-se și așezându-se asupra fiecăruia dintre ei. 4 Toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum Duhul le dădea să vorbească.
         5 Și erau atunci la Ierusalim iudei, bărbați evlavioși din toate națiunile de sub cer. 6 Când s-a auzit vuietul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas uimită, pentru că fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. 7 Erau uimiți și se minunau spunând: "Oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc? 8 Și cum de-i auzim fiecare în limba în care ne-am născut? 9 Parți b, mezi c, elamiți d și locuitori din Mesopotamia, Iudeea și Capadocia e, din Pont f și Asia, 10 din Frigia g și Pamfilia h, din Egipt și din părțile Libiei, care sunt aproape de Cirene i, romani în trecere, 11 atât iudei cât și prozeliți j, cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre k despre faptele minunate ale lui Dumnezeu". 12 Căci toți erau uimiți și nu știau ce să creadă. Spuneau unii către alții: "Ce poate să însemne aceasta?" 13 Dar alții, bătându-și joc, ziceau: "Sunt plini de must".

    Discursul lui Petru în ziua de Rusalii

        14 Atunci, Petru, stând în picioare, împreună cu cei unsprezece, și-a ridicat glasul și le-a spus: "Bărbați iudei și voi toți care locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscută aceasta și ascultați cu atenție cuvintele mele! 15 Aceștia nu sunt beți, așa cum credeți voi, căci este ceasul al treilea al zilei l. 16 Însă aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel m:
    17    Atunci, în zilele de pe urmă, spune Dumnezeu,
        voi revărsa din Duhul meu peste orice om.
        Și vor profetiza fiii și fiicele voastre,
        tinerii voștri vor avea viziuni,
        iar bătrânii voștri vor visa visuri.
    18    Chiar și peste servitorii și servitoarele mele,
        în zilele acelea     n, voi revărsa din Duhul meu,
        iar ei vor profetiza o.
    19    Și voi face minuni sus, în cer,
        și semne jos, pe pământ:
        sânge și foc și nor de fum p.
    20    Soarele se va schimba în întuneric
        și luna în sânge
        înainte de a veni ziua Domnului,
        zi mare și strălucitoare.
    21    Atunci, oricine va invoca numele Domnului
        va fi mântuit    .
         22 Bărbați israeliți, ascultați aceste cuvinte: Pe Isus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu între voi prin fapte puternice, minuni și semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin el în mijlocul vostru, după cum voi înșivă știți, 23 pe acesta, care a fost dat după planul hotărât și preștiința lui Dumnezeu și pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fărădelege, 24 pe acesta Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morții q, deoarece nu era posibil să fie ținut sub puterea ei. 25 Căci David spune cu privire la el:
        Îl vedeam mereu în fața mea pe Domnul,
        căci el este la dreapta mea ca să nu mă clatin.
    26    De aceea s-a bucurat inima mea
        și limba mea a tresăltat de veselie;
        ba, mai mult, și trupul meu
        se va odihni în speranță,
    27    pentru că nu vei lăsa sufletul meu
        în locuința morților     r
        și nici nu vei permite
        ca sfântul tău să vadă putrezirea.
    28    Mi-ai făcut cunoscute căile vieții,
        mă vei umple de bucurie cu prezența ta    .
         29 Fraților, să-mi fie permis să vă vorbesc cu îndrăzneală despre patriarhul David: el a murit și a fost îngropat și mormântul lui este printre noi până în ziua de azi. 30 Dar, întrucât era profet și știa că Dumnezeu îi făcuse jurământ să așeze pe tronul său un descendent al lui, 31 el a văzut dinainte și a vorbit despre învierea lui Cristos:
        el nu a fost lăsat în locuința morților
        și nici     trupul lui nu a văzut putrezirea.
         32 Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat și noi toți suntem martorii acestui fapt. 33 Înălțat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu și primind promisiunea Duhului Sfânt, l-a revărsat pe acesta, așa cum vedeți și auziți voi. 34 Căci David nu s-a suit la ceruri, totuși spune:
        Domnul a spus Domnului meu,
        așază-te la dreapta mea
    35     până când îi voi pune pe dușmanii tăi
        așternut picioarelor tale    .
    36 Așadar, să știe cu siguranță toată casa lui Israel că Dumnezeu l-a făcut Domn și Cristos pe acest Isus pe care voi l-ați răstignit".

    Primele convertiri

        37 Când au auzit au fost pătrunși la inimă și i-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: "Ce să facem, fraților?" 38 Petru le-a zis: "Convertiți-vă și fiecare dintre voi să se boteze în numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre și veți primi darul Duhului Sfânt. 39 Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei care sunt departe, pe oricâți îi va chema Domnul Dumnezeul nostru". 40 Și cu multe alte cuvinte dădea mărturie și-i îndemna: "Salvați-vă de această generație perversă". 41 Așadar, cei care au primit cuvântul lui au fost botezați. Și în ziua aceea li s-au adăugat cam la trei mii de suflete.

    Prima comunitate creștină

        42 Ei erau stăruitori în învățătura apostolilor și în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii și la rugăciune. 43 Și toți erau cuprinși de teamă: multe minuni și semne se înfăptuiau prin s apostoli. 44 Toți cei care credeau erau împreună t și aveau toate în comun: 45 își vindeau proprietățile și bunurile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare. 46 Și în fiecare zi stăruiau împreună în templu, frângeau pâinea în casele lor și primeau hrana cu bucurie și cu inimă curată. 47 Îl lăudau pe Dumnezeu și aveau trecere în fața întregului popor. Iar Domnul adăuga zi de zi la grupul lor u pe cei ce aveau să se mântuiască.

     

    Note de subsol

    a Lit.: Pentecoste = a cincizecea zi. Este a treia dintre sărbătorile importante ale VT. La început era sărbătoarea încheierii recoltării grâului (Ex 23,14-17); după exilul babilonian, i se adaugă o nuanţă istorică: celebrarea alianţei de pe Sinai (2Cr 15,10-15). Datarea era fixată, la început, la şapte săptămâni de la începutul secerişului, iar apoi s-a calculat ca a cincizecea zi de la sărbătoarea Paştelui. În NT, devine sărbătoarea "Coborârea Duhului Sfânt", ziua naşterii Bisericii şi începutul misiunii ei în lumea întreagă. Termenul românesc "Rusalii" derivă sau dintr-o sărbătoare a romanilor, în amintirea răposaţilor, când mormintele erau împodobite cu trandafiri (Rosalia), sau din rusă: rusalki - nişte duhuri rele care dezlănţuie furtuni şi iau minţile oamenilor (iele). Aceste tradiţii superstiţioase n-au nici o legătură cu sensul biblic al sărbătorii Rusaliilor.
    b Parţii - numele locuitorilor din ţinutul Parthia, care se întindea de la Marea Caspică până la fluviile Indus şi Eufrat, aproximativ pe teritoriul Iranului de azi.
    c Mezii - popor aşezat în partea vestică a platoului Iranului, consideraţi în VT ca fii ai lui Iafet (Gen 2; 1Cr 5). Ţinutul este menţionat în relatarea deportării evreilor după dărâmarea Ierusalimului (587 î.C.). În imperiul persan, ţinutul devine o satrapie (Est 1,3), dar poporul îşi păstrează autonomia.
    d Elamiţii - locuitorii ţinutului situat la est-nord-est în valea Tigrului şi Eufratului, în munţii Zagros, cu capitala Susa. Sunt menţionaţi în listele popoarelor semite în Gen 10,21; împreună cu asirienii au atacat Ierusalimul (Is 22,6) şi în ţinutul lor au fost exilaţi evreii.
    e Capadocia - ţinutul din estul Turciei de azi, între Munţii Taurus la sud, Halys la nord şi Ararrat la est. În anul 17 d.C., devine provincie romană. Creştinilor din acest ţinut li se adresează sfântul Petru în 1Pt 1,1.
    f Pont - provincia romană de pe coasta sudică a Mării Negre, la nord de Capadocia. Ţinutul este foarte accidentat, cu munţi şi văi înguste. Oraşe importante erau Sinope, Amisus, Amaseia, Lycopolis etc.
    g Frigia - ţinut în partea central-vestică a Turciei de astăzi, având ca principale oraşe cunoscutele centre creştine: Hierapolis, Colose, Laodiceea.
    h Pamfilia - ţinut în sudul Turciei de azi; oraşe importante: Perge şi Atalia. Existau în Pamfilia comunităţi iudaice din timpul Macabeilor (1Mac 15,23).
    i Cirene - capitala Cirenaicii, pe ţărmul de nord al Africii, pe teritoriul actual al Libiei. În timpul NT, exista aici un puternic centru iudaic. Era patria lui Simon, care a purtat crucea lui Isus (Mt 27,32 şi textele paralele) şi a lui Lucius, profet şi învăţător în Antiohia (Fap 3,1).
    j Spre deosebire de "temătorii de Dumnezeu" (Fap 10,2), care simpatizau iudaismul, fără a ajunge la practicarea rituală a Legii, prozeliţii, şi ei oameni de origine neebraică, acceptând circumcizia, erau consideraţi membri ai poporului ales (Mt 23,15). Cu ocazia sărbătorilor principale, veneau în pelerinaj şi evreii răspândiţi printre popoarele enumerate de sfântul Luca.
    k Limba folosită în liturgia de la templu era aramaica (Legea era citită în ebraică), limbă pe care şi peregrinii o înţelegeau. Faptul miraculos este că acum îi aud simultan pe apostoli vorbind chiar în dialectele vorbite în ţările lor de rezidenţă.
    l Corespunde cu ora nouă dimineaţa. Vezi n. Mt 20,3.
    m În unele manuscrise este omis: Ioel.
    n Unele manuscrise au singularul, altele omit: în zilele acelea.
    o Câteva manuscrise omit: iar ei vor profetiza.
    p Acelaşi grup de manuscrise omite: sânge şi foc şi nor de fum.
    q În unele manuscrise avem: durerile hadesului. Termenul grec hades traduce aici ebraicul sheol = locuinţa morţilor. În textul ebraic, termenul tradus de LXX cu: dureri înseamnă "legături". De aceea, unele traduceri moderne au: legăturile morţii.
    r Lit.: hades.
    s În unele manuscrise se adaugă: prin mâinile, altele au: Prin apostoli se înfăptuiau în Ierusalim multe minuni şi semne, de aceea o teamă mare îi cuprindea pe toţi oamenii.
    t Unele manuscrise omit: împreună.
    u Lit.: la un loc; unele manuscrise adaugă: în Biserică.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro