IX. ÎNVIEREA LUI ISUS
Mormântul gol
(Mt 28,1-8; Mc 16,1-8; In 20,1-13)
Capitolul 24
35 Iar ei le-au povestit cele de pe drum și cum l-au recunoscut la frângerea pâinii.
Isus apare apostolilor(
In 20,19-23)
36 Pe când vorbeau ei acestea, el a stat în mijlocul lor și le-a spus: "Pace vouă!"
d 37 Speriați și cuprinși de teamă, credeau că văd un duh,
38 dar el le-a spus: "De ce v-ați tulburat și de ce se ridică aceste gânduri în inima voastră?
39 Priviți mâinile și picioarele mele căci sunt eu însumi. Pipăiți-mă și vedeți: duhul nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am".
40 Și, spunând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele
e.
41 Însă pentru că ei, de bucurie, încă nu credeau și se mirau, le-a spus: "Aveți aici ceva de mâncare?"
42 Ei i-au dat o bucată de pește fript.
43 Luând-o, a mâncat-o înaintea lor.
Ultimele învățături ale lui Isus 44 Apoi le-a spus: "Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am spus când încă eram cu voi; că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi".
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă Scripturile
46 și le-a spus: "Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia zi
47 și să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate popoarele. Începând
f din Ierusalim,
48 voi veți fi martorii acestor lucruri.
Note de subsol
d Unele manuscrise adaugă: Eu sunt, nu vă temeţi! Alte câteva omit: Pace vouă!
e Unele manuscrise omit versetul în întregime.
f Participiul se găseşte în majoritatea manuscriselor la masculin plural, acordându-se cu "voi" din v. 48. Puţine manuscrise au forma de neutru singular, referindu-se la verbul din propoziţia precedentă "să fie predicată".