Evanghelia după Sfântul Marcu

VI. DISCURSUL ESCATOLOGIC

Anunțarea distrugerii templului
(Mt 24,1-2; Lc 21,5-6)

Capitolul 13

¹ Când ieșea din templu, unul dintre discipolii săi i-a spus: "Învățătorule, iată ce pietre și ce construcții!" ² Isus i-a zis: "Vezi aceste construcții mărețe? Nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată" ^a.

Începutul durerilor și persecuțiilor
(Mt 10,17-22; 24,3-14; Lc 21,7-19)
    ³ Apoi, stând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Petru, Iacob, Ioan și Andrei l-au întrebat aparte: ⁴ "Spune-ne, când se vor întâmpla acestea și care este semnul când toate acestea vor începe să se împlinească?"
     ⁵ Isus a început să le spună: "Aveți grijă să nu vă înșele cineva. ⁶ Vor veni mulți în numele meu spunând: «Eu sunt» și vor înșela pe mulți. ⁷ Când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, nu vă înspăimântați, căci trebuie să se întâmple, dar nu este încă sfârșitul. ⁸ Se va ridica un popor împotriva altui popor și un imperiu împotriva altui imperiu. Vor fi cutremure în diferite locuri; va fi foamete. Acestea sunt începutul durerilor.
     ⁹ Dar aveți grijă de voi înșivă: vă vor da pe mâna sinedriilor și vă vor bate prin sinagogi și veți fi duși înaintea guvernanților și a regilor din cauza mea, ca mărturie pentru ei, ¹⁰ dar mai întâi trebuie vestită evanghelia la toate popoarele.
     ¹¹ Când vă vor duce să vă predea, nu vă preocupați ce veți spune, ci spuneți ceea ce vi se va da în ceasul acela, pentru că nu sunteți voi cei care vorbiți, ci Duhul Sfânt. ¹² Frate pe frate va da la moarte și tată pe fiu. Copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor ucide. ¹³ Și veți fi dușmăniți de toți din cauza numelui meu. Însă, cine va rămâne statornic până la sfârșit, acela va fi mântuit.

Devastarea Ierusalimului
(Mt 24,15-28; Lc 21,20-24)
    ¹⁴ Când veți vedea urâciunea pustiirii ^b stând acolo unde nu trebuie" - cel care citește să înțeleagă - "cei care sunt în Iudeea să fugă în munți; ¹⁵ cel care se află pe terasa casei să nu coboare și nici să nu intre să ia ceva din casă. ¹⁶ Iar cine este pe câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-și ia haina. ¹⁷ Vai celor însărcinate și celor care alăptează în zilele acelea! ¹⁸ Rugați-vă ca să nu se întâmple iarna, ¹⁹ căci în acele zile va fi nenorocire cum n-a fost de la începutul lumii pe care a creat-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi vreodată. ²⁰ Și, dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele, nici un om nu s-ar fi salvat, însă, de dragul celor pe care i-a ales, a scurtat zilele. ²¹ Și, dacă atunci vă va spune cineva: «Iată, aici este Cristos!» sau: «Iată-l acolo!», să nu credeți, ²² căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și lucruri minunate pentru a-i înșela, dacă se poate, pe cei aleși. ²³ Dar voi fiți vigilenți! Iată, vi le-am spus toate dinainte.

Manifestarea glorioasă a Fiului Omului
(Mt 24,29-31; Lc 9,43-45; 21,25-28)
²⁴    În zilele acelea, după acea nenorocire,
    soarele se va întuneca,
    iar luna nu-și va mai da lumina;
²⁵    stelele vor cădea de pe cer,
    iar puterile cerului se vor zgudui.
²⁶ Atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere mare și glorie. ²⁷ Atunci va trimite îngerii și va aduna pe toți aleșii săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului.

Parabola smochinului
(Mt 24,32-35; Lc 21,29-33)
    ²⁸ Învățați de la smochin parabola: când mlădița devine deja fragedă și dau frunzele, știți că vara este aproape. ²⁹ La fel și voi, când veți vedea că se împlinesc acestea, să știți că este aproape ^c, la ușă. ³⁰ Adevăr vă spun că nu va trece această generație până nu se vor împlini toate acestea. ³¹ Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.

Îndemn la vigilență
(Mt 24,36-44)
    ³² Despre ziua și ceasul acela nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci doar Tatăl. ³³ Aveți grijă! Vegheați ^d, pentru că nu știți când va fi timpul. ³⁴ Așa cum un om, plecând în călătorie, își lasă casa și dă puterea servitorilor săi, fiecăruia îndatorirea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze; ³⁵ vegheați, așadar, căci nu știți când vine stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau în zori, ³⁶ ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind. ³⁷ Iar ceea ce vă spun vouă o spun tuturor: Vegheați!"

 

Note de subsol

---

^a Templul din timpul lui Isus este cel construit după exil, restaurat şi mărit de Irod cel Mare. Construcţia era impunătoare: perimetrul de 1380 m, partea de est, cea văzută de pe Muntele Măslinilor, avea lungimea de 480 m; fundaţia, de la nivelul stâncii pe care era construcţia, varia între 30-48 m înălţime; pietrele erau de 1,20 m lăţime, 1,20 m înălţime, iar lungimea varia între 9 şi 12 m; de la nivelul curţii se înălţau două şiruri de coloane, înalte de 12,5 m şi cioplite dintr-o singură bucată. Prezicerea lui Isus despre dărâmarea templului s-a împlinit. Azi a rămas doar o parte din fundaţia din partea de vest, numită "Zidul Plângerii".
^b Expresia literală este profanarea devastatoare şi derivă din Dan 9,27; 11,31; 12,11. Se face aluzie la un altar păgân închinat lui Zeus de Antioh al IV-lea Epifanul în decembrie 167 î.C. în templul din Ierusalim (1Mac 1,54). Profeţia lui Isus s-a împlinit în anul 68 d.C., când zeloţii au pătruns în templu şi au comis crime care au provocat cucerirea Ierusalimului şi distrugerea templului de către romani în anul 70 d.C.
^c Subiectul nu este exprimat, dar poate fi înţeles: 1) împărăţia lui Dumnezeu, ca în textul paralel din Lc 21,31; 2) Fiul Omului, ca în v. 26; 3) sfârşitul lumii.
^d Multe manuscrise adaugă: şi rugaţi-vă! probabil pentru a se armoniza cu Mc 14,38.