I. COPILĂRIA LUI ISUS
Genealogia lui Isus
(Lc 3,23-38)
Capitolul 1
1 Cartea genealogiei lui Isus Cristos,
fiul lui David, fiul lui Abraham:
2 Abraham l-a născut
a pe Isaac,
Isaac l-a născut pe Iacob,
Iacob l-a născut pe Iuda
și pe frații lui,
3 Iuda l-a născut pe Fares
și pe Zara din Tamar
b,
Fares l-a născut pe Esrom,
Esrom l-a născut pe Aram,
4 Aram l-a născut pe Aminadab,
Aminadab l-a născut pe Naason,
Naason l-a născut pe Salmon,
5 Salmon l-a născut pe Booz din Rahab,
Booz l-a născut pe Obed din Rut,
Obed l-a născut pe Iese,
6 Iese l-a născut pe David, regele.
David l-a născut pe Solomon,
din femeia lui Urie,
7 Solomon l-a născut pe Roboam,
Roboam l-a născut pe Abía,
Abía l-a născut pe Asaf
c,
8 Asaf l-a născut pe Iosafat,
Iosafat l-a născut pe Ioram,
Ioram l-a născut pe Ozia,
9 Ozia l-a născut pe Ioatam,
Ioatam l-a născut pe Ahaz,
Ahaz l-a născut pe Ezechia,
10 Ezechia l-a născut pe Manase,
Manase l-a născut pe Amos
d,
Amos l-a născut pe Iosia,
11 Iosia l-a născut pe Iehonia
și pe frații lui,
în timpul deportării în Babilon.
12 După deportarea în Babilon,
Iehonia l-a născut pe Salatiel,
Salatiel l-a născut pe Zorobabel,
13 Zorobabel l-a născut pe Abiud,
Abiud l-a născut pe Eliachim,
Eliachim l-a născut pe Azor,
14 Azor l-a născut pe Sadoc,
Sadoc l-a născut pe Ahim,
Ahim l-a născut pe Eliud,
15 Eliud l-a născut pe Eleazar,
Eleazar l-a născut pe Matan,
Matan l-a născut pe Iacob,
16 Iacob l-a născut pe Iosif,
soțul Mariei
e, din care s-a născut Isus,
cel numit Cristos.
17 Așadar, acestea sunt toate generațiile: de la Abraham până la David paisprezece generații; de la David până la deportarea în Babilon paisprezece generații; iar de la deportarea în Babilon până la Cristos paisprezece generații
f.
Nașterea lui Isus(
Lc 1,26-2,7)
18 Nașterea lui Isus Cristos a fost astfel: mama lui, Maria, era logodită cu Iosif. Mai înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată prin puterea Duhului Sfânt.
19 Iosif, soțul ei, fiind drept și nevoind s-o denunțe, s-a hotărât să o lase în ascuns.
20 După ce cugetase el acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: "Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.
21 Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus
g, căci el va mântui poporul său de păcatele sale".
22 Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice:
23 Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu
și îi vor pune numele Emmanuel,
care înseamnă
Dumnezeu-cu-noi.
24 Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului: a luat-o la sine pe soția lui
25 și nu a cunoscut-o înainte
h ca ea să fi născut un fiu. Și i-a pus numele Isus.
Note de subsol
a Verbul grec gennao folosit în această genealogie înseamnă: 1) naştere naturală directă ("Abraham l-a născut pe Isaac"); 2) naştere indirectă ("Iosia l-a născut pe Iehonia": Iosia era bunicul lui Iehonia); 3) succesiunea la tron, care implică transmiterea drepturilor regale şi a promisiunilor mesianice.
b Menţionarea celor patru femei (Tamar, Rahab, Rut şi Batşeba, soţia lui Urie) este un fapt neobişnuit în genealogiile iudaice. Aceste patru femei (străine sau păcătoase) fuseseră deja reabilitate de către tradiţia iudaică ce atribuie lui Dumnezeu iniţiativa lor pusă în slujba vieţii sau a continuităţii descendenţei.
c Cu siguranţă este vorba de Asa, (1Cr 3,10-14), regele Iudeii şi nu de Asaf (1Cr 9,15), care era un psalmist din timpul lui David.
d Multe manuscrise şi unele traduceri româneşti au: Amon.
e Unele manuscrise au: Iosif, cu care era logodită fecioara Maria, care l-a născut pe Isus.
f Lista genealogică este împărţită în trei secţiuni care reprezintă cele trei faze ale istoriei biblice. Primele două depind de izvoarele biblice luate din versiunea greacă a VT, cu unele inexactităţi şi lacune, şi scot în evidenţă preocuparea juridică a evreilor. Numele din secţiunea a treia sunt luate din registrele de familie care erau bine îngrijite după exilul babilonian (Esd 7,5).
g Isus era un nume foarte obişnuit la evrei până în sec. al II-lea d.C. şi înseamnă "Dumnezeu mântuieşte" sau "Dumnezeu este mântuire". În NT întâlnim mai multe persoane cu acest nume: Isus - Iosue (Fap 7,45; Evr 4,8); Iesu, fiul lui Eliezer (Lc 3,29); Isus - Baraba (Mt 27,16); Isus - Iustus (Col 4,11). Impunerea acestui nume din partea îngerului subliniază misiunea răscumpărătoare a lui Isus Cristos.
h Prin această expresie, Matei insistă asupra conceperii minunate a lui Isus Cristos, fără a da de înţeles că mai târziu Iosif şi Maria ar fi trăit împreună. Subînţelesuri de acest fel nu se află nicăieri în textele biblice şi nu sunt proprii gândirii ebraice şi orientale.