1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Evanghelia după Sfântul Matei

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

    Capitolul 12

    1. În acel timp Isus trecea printre lanuri de grâu, într-o sâmbătă. Discipolilor săi le era foame și au început să rupă spice și să le mănânce.
    2. Dar fariseii, când au văzut, i-au spus: "Iată, discipolii tăi fac ceea ce nu este permis să facă în zi de sâmbătă".
    3. Atunci le-a zis: "Nu ați citit ce a făcut David când îi era foame, lui și celor care erau cu el:
    4. cum a intrat în casa lui Dumnezeu și au mâncat pâinile ofrandei pe care nu avea voie să le mănânce nici el, nici cei care erau cu el, decât doar numai preoții?
    5. Sau nu ați citit în Lege că în zi de sâmbătă preoții încalcă sâmbăta în templu și sunt nevinovați?
    6. Dar eu vă spun că aici este unul mai mare decât templul!
    7. Dacă ați fi înțeles ce înseamnă: Îndurare vreau și nu jertfă, nu i-ați fi condamnat pe cei nevinovați.
    8. Căci Fiul Omului este stăpânul sâmbetei".
    9. Atunci, plecând de acolo, a venit la sinagoga lor.
    10. Și iată, un om avea o mână paralizată. Dar ei, ca să-l poată acuza, l-au întrebat: "Este permis să vindeci în zi de sâmbătă?"
    11. El însă le-a spus: "Care om dintre voi, dacă are o singură oaie și aceasta cade în groapă într-o zi de sâmbătă, nu o ia și o scoate?
    12. Dar un om valorează mai mult decât o oaie! Prin urmare este permis să faci bine în zi de sâmbătă".
    13. Atunci a zis omului: "Întinde-ți mâna". El a întins-o și mâna lui s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă.
    14. Fariseii au ieșit și au ținut sfat împotriva lui ca să-l dea la moarte.
    15. Dar Isus, știind aceasta, a plecat de acolo. Mulți l-au urmat, iar el i-a vindecat pe toți
    16. și le poruncea să nu-l facă cunoscut,
    17. ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia:
    18. Iată servitorul meu pe care l-am ales, iubitul meu, în care sufletul meu își află bucuria! Voi pune Duhul meu peste el și el va vesti popoarelor dreptatea.
    19. Nu se va certa, nici nu va striga și nici nu va auzi cineva glasul lui prin piețe.
    20. Trestia frântă nu o va strivi, iar fitilul care fumegă nu-l va stinge până ce nu va duce dreptatea la victorie,
    21. iar popoarele își vor pune speranța în numele lui.
    22. Atunci i-a fost adus un posedat de diavol, orb și mut, iar el l-a vindecat așa încât mutul vorbea și vedea.
    23. Toate mulțimile erau cuprinse de uimire și spuneau: "Oare nu este acesta fiul lui David?"
    24. Dar fariseii, când au auzit, spuneau: "Acesta nu scoate diavolii decât cu Beelzebul, căpetenia diavolilor!"
    25. Cunoscând gândurile lor, le-a spus: "Orice împărăție dezbinată în ea însăși, se ruinează și orice cetate sau casă dezbinată în sine, nu va dăinui.
    26. Iar dacă Satana îl alungă pe Satana, se dezbină în el însuși; așadar, cum va dăinui împărăția lui?
    27. Și dacă eu scot diavolii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
    28. Dar dacă eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu a ajuns cu adevărat la voi.
    29. Sau cum ar putea cineva să intre în casa unui [om] puternic și să-i ia bunurile, dacă nu l-ar lega mai întâi pe cel puternic? Într-adevăr, numai atunci îi va prăda casa.
    30. Cine nu este cu mine, este împotriva mea și cine nu adună cu mine, risipește.
    31. De aceea vă spun, toate păcatele și blasfemiile vor fi iertate oamenilor, însă blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată.
    32. Și dacă cineva ar spune un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar dacă ar vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în lumea aceasta, nici în cea care va veni.
    33. Sau admiteți că pomul este bun și fructul său este bun, sau admiteți că pomul este rău și fructul său este rău: căci pomul se cunoaște după fructul său.
    34. Pui de vipere, cum puteți rosti ceva bun, atunci când voi sunteți răi? Căci gura vorbește din prisosul inimii.
    35. Omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău.
    36. Vă spun, așadar, în ziua judecății oamenii vor da cont de orice cuvânt nelalocul lui pe care l-ar fi spus.
    37. Căci după cuvintele tale vei fi îndreptățit și după cuvintele tale vei fi condamnat".
    38. Atunci unii dintre cărturari și farisei i-au spus: "Învățătorule, vrem să vedem un semn de la tine".
    39. Dar el le-a răspuns: "Această generație rea și adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona profetul:
    40. așa cum Iona a fost trei zile și trei nopți în burta peștelui, tot așa Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în sânul pământului.
    41. Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată cu generația aceasta și o vor condamna pentru că ei s-au convertit la predica lui Iona și iată aici unul mai mare decât Iona.
    42. Regina din Sud se va ridica la judecată cu generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon și iată aici unul mai mare decât Solomon.
    43. Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă, dar nu o găsește.
    44. Atunci își spune: «Mă voi întoarce la casa mea din care am ieșit». Venind, o găsește nelocuită, măturată și pusă în ordine.
    45. Atunci merge și aduce cu el alte șapte duhuri mai rele decât el și, intrând, locuiesc acolo; iar starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi. Așa va fi și cu această generație rea".
    46. Pe când mai vorbea încă mulțimilor, iată că mama și frații lui stăteau afară, căutând să-i vorbească.
    47. Atunci i-a spus cineva: "Iată, mama și frații tăi stau afară și vor să-ți vorbească ".
    48. Dar el i-a răspuns celui care îi vorbise: "Cine este mama mea și cine sunt frații mei?"
    49. Și, întinzându-și mâna spre discipolii săi, a spus: "Iată mama mea și frații mei!
    50. Căci oricine face voința Tatălui meu din ceruri acela îmi este și frate și soră și mamă".

    Spicele rupte și respectarea sâmbetei
    (Mc 2,23-28; Lc 6,1-5)

    Capitolul 12

    1 În acel timp Isus trecea printre lanuri de grâu, într-o sâmbătă. Discipolilor săi le era foame și au început să rupă spice și să le mănânce. 2 Dar fariseii, când au văzut, i-au spus: "Iată, discipolii tăi fac ceea ce nu este permis să facă în zi de sâmbătă". 3 Atunci le-a zis: "Nu ați citit ce a făcut David când îi era foame, lui și celor care erau cu el: 4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu și au mâncat pâinile ofrandei pe care nu avea voie să le mănânce nici el, nici cei care erau cu el, decât doar numai preoții? 5 Sau nu ați citit în Lege că în zi de sâmbătă preoții încalcă sâmbăta în templu și sunt nevinovați? 6 Dar eu vă spun că aici este unul a mai mare decât templul! 7 Dacă ați fi înțeles ce înseamnă: Îndurare vreau și nu jertfă, nu i-ați fi condamnat pe cei nevinovați. 8 Căci Fiul Omului este stăpânul sâmbetei".

    Vindecarea omului cu mâna paralizată
    (Mc 3,1-6; Lc 6,6-11)
        9 Atunci, plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10 Și iată, un om avea o mână paralizată b. Dar ei, ca să-l poată acuza, l-au întrebat: "Este permis să vindeci în zi de sâmbătă?" 11 El însă le-a spus: "Care om dintre voi, dacă are o singură oaie și aceasta cade în groapă într-o zi de sâmbătă, nu o ia și o scoate? 12 Dar un om valorează mai mult decât o oaie! Prin urmare este permis să faci bine în zi de sâmbătă". 13 Atunci a zis omului: "Întinde-ți mâna". El a întins-o și mâna lui s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 14 Fariseii au ieșit și au ținut sfat împotriva lui ca să-l dea la moarte.

    Isus, slujitorul lui Iahve

        15 Dar Isus, știind aceasta, a plecat de acolo. Mulți c l-au urmat, iar el i-a vindecat pe toți 16 și le poruncea să nu-l facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia:
    18     Iată servitorul meu pe care l-am ales,
        iubitul meu,
        în care sufletul meu își află bucuria!
        Voi pune Duhul meu peste el
        și el va vesti popoarelor dreptatea.

    19     Nu se va certa, nici nu va striga
        și nici nu va auzi cineva glasul lui prin piețe.

    20     Trestia frântă nu o va strivi,
        iar fitilul care fumegă nu-l va stinge
        până ce nu va duce dreptatea la victorie
    ,
    21     iar popoarele își vor pune speranța în numele lui.

    Isus și Beelzebul
    (Mc 3,20-30; Lc 11,14-23)
        22 Atunci i-a fost adus un posedat de diavol, orb și mut, iar el l-a vindecat așa încât mutul vorbea și vedea. 23 Toate mulțimile erau cuprinse de uimire și spuneau: "Oare nu este acesta fiul lui David?" 24 Dar fariseii, când au auzit, spuneau: "Acesta nu scoate diavolii decât cu Beelzebul, căpetenia diavolilor!" 25 Cunoscând gândurile lor, le-a spus: "Orice împărăție dezbinată în ea însăși, se ruinează și orice cetate sau casă dezbinată în sine, nu va dăinui. 26 Iar dacă Satana îl alungă pe Satana, se dezbină în el însuși; așadar, cum va dăinui împărăția lui? 27 Și dacă eu scot diavolii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu a ajuns cu adevărat la voi.
         29 Sau cum ar putea cineva să intre în casa unui [om] puternic și să-i ia bunurile d, dacă nu l-ar lega mai întâi pe cel puternic? Într-adevăr, numai atunci îi va prăda casa.
         30 Cine nu este cu mine, este împotriva mea și cine nu adună cu mine, risipește. 31 De aceea vă spun, toate păcatele și blasfemiile vor fi iertate oamenilor, însă blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată. 32 Și dacă cineva ar spune un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar dacă ar vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în lumea aceasta, nici în cea care va veni.

    Pomul și roadele sale
    (Lc 6,43-45)
        33 Sau admiteți e că pomul este bun și fructul său este bun, sau admiteți că pomul este rău și fructul său este rău: căci pomul se cunoaște după fructul său. 34 Pui de vipere, cum puteți rosti ceva bun, atunci când voi sunteți răi? Căci gura vorbește din prisosul inimii. 35 Omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău.
         36 Vă spun, așadar, în ziua judecății oamenii vor da cont de orice cuvânt nelalocul lui pe care l-ar fi spus. 37 Căci după cuvintele tale vei fi îndreptățit și după cuvintele tale vei fi condamnat".
    Semnul lui Iona
    (Mc 8,11-12; Lc 11,29-32)
         38 Atunci unii dintre cărturari și farisei i-au spus: "Învățătorule, vrem să vedem un semn de la tine". 39 Dar el le-a răspuns: "Această generație rea și adulteră f cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona profetul: 40 așa cum Iona a fost trei zile și trei nopți în burta peștelui, tot așa Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în sânul pământului. 41 Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată cu generația aceasta și o vor condamna pentru că ei s-au convertit la predica lui Iona și iată aici unul mai mare decât Iona. 42 Regina din Sud g se va ridica la judecată cu generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon și iată aici unul mai mare decât Solomon.

    Revenirea duhului necurat
    (Lc 11,24-26)
        43 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă h căutând odihnă, dar nu o găsește. 44 Atunci își spune: «Mă voi întoarce la casa mea din care am ieșit». Venind, o găsește nelocuită, măturată și pusă în ordine. 45 Atunci merge și aduce cu el alte șapte duhuri mai rele decât el și, intrând, locuiesc acolo; iar starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi. Așa va fi și cu această generație rea".


    Mama și frații lui Isus
    (Mc 3,31-35; Lc 8,19-21)
        46 Pe când mai vorbea încă mulțimilor, iată că mama și frații lui i stăteau afară, căutând să-i vorbească. 47 Atunci i-a spus cineva: "Iată, mama și frații tăi stau afară și vor să-ți vorbească " j. 48 Dar el i-a răspuns celui care îi vorbise: "Cine este mama mea și cine sunt frații mei?" 49 Și, întinzându-și mâna spre discipolii săi, a spus: "Iată mama mea și frații mei! 50 Căci oricine face voința Tatălui meu din ceruri acela îmi este și frate și soră și mamă".

     

    Note de subsol


    a Lit.: ceva (neutru).
    b Lit.: uscată.
    c Unele manuscrise au: mulţimi numeroase, altele: mulţi din popor.
    d Lit.: vasele.
    e Lit.: sau faceţi.
    f În VT relaţia dintre Dumnezeu şi poporul său este deseori descrisă ca o legătură de iubire dintre mire şi mireasă: Os 1-3, Ier 2,2 şi Is 54,4-8. Orice încălcare a legământului încheiat cu Dumnezeu este numită adulter (Ier 2,20; 31,3; Ez 16,1-43).
    g Sudul Arabiei, numită şi Sheba (1Rg 10,1-13).
    h Credinţa populară foarte veche că diavolii ar locui în pustiu apare în Mesopotamia antică şi se găseşte şi în unele texte din Sfânta Scriptură (Is 34,14; Ap 18,2). Aceştia însă preferă să locuiască printre oameni. De aceea cel din parabolă nu-şi găseşte odihna în altă parte şi se întoarce.
    i Expresia fraţii lui Isus a fost interpretată încă din primele secole creştine în trei feluri: A. "Fraţii lui Isus" ar fi fraţi de sânge ai lui Isus, el fiind "primul născut". Dar: 1) în familia ebraică femeia nu are autoritate: ea este supusă tatălui sau soţului său, iar după moartea acestuia, fiilor adulţi. Totuşi aici Maria este menţionată ca reprezentantă a familei; 2) când sfânta familie merge în pelerinaj la templu, nu sunt menţionaţi alţi copii; dacă ar fi avut alţii, aceştia ar fi rămas împreună cu Maria acasă; 3) niciodată în NT nu se vorbeşte despre alţi fii ai Mariei. Faptul că Isus este numit primul născut, nu înseamnă că Maria ar mai fi avut fii: termenul mai este folosit în Col 1,15 unde Isus este numit "primul născut al Tatălui". Or, Dumnezeu Tatăl nu are alţi fii; oamenii sunt doar creaţi de el, nu născuţi. B. "Fraţii lui Isus" ar fi fost fraţi vitregi ai lui Isus, copii ai lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. Dar: 1) această interpretare nu are o bază istorică: ea se inspiră din literatura apocrifă (Protoevanghelia lui Iacob); 2) aceşti "fraţi" nu sunt menţionaţi în relatarea pelerinajului la templu; 3) genealogiile (Mt 1,1-16; Lc 3,23-38) îl prezintă pe Isus ca moştenitor al promisiunilor mesianice, prin Iosif; dacă Iosif ar fi avut alţi fii dintr-o căsătorie anterioară, unul dintre ei ar fi trebuit să fie moştenitorul liniei mesianice. C. În vocabularul ebraic şi aramaic nu există un cuvânt pentru a descrie rudenia apropiată (văr, cumnat) folosindu-se cuvântul "frate": Abraham îl numeşte pe nepotul său Lot "frate" (Gen 13,8; 14,14.16); Laban, unchiul lui Iacob, îl numeşte pe acesta frate (Gen 29,12.15). VT conţine atât în textul ebraic cât şi în traducerea greacă a LXX multe astfel de exemple. Pentru a specifica gradul de rudenie, într-un document juridic, de exemplu, pentru noţiunea de văr se scrie: "Fiul fratelui tatălui..." (Lev 10,4).
    j Multe manuscrise omit v. 47.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


     
    © 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro