Evanghelia după Sfântul Matei

Denunțarea fariseilor și cărturarilor
(Mc 12,38-40; Lc 11,37-52)

Capitolul 23

¹ Atunci Isus s-a adresat mulțimilor și discipolilor săi ² spunând: "Cărturarii și fariseii s-au așezat pe catedra ^a lui Moise. ³ Faceți și împliniți tot ce vă spun ei, dar nu faceți după faptele lor, pentru că ei spun și nu fac. ⁴ Ei leagă poveri apăsătoare și greu de purtat ^b și le pun pe umerii oamenilor, iar ei nu vor să le miște nici cu un deget. ⁵ Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuți de oameni: își lărgesc filacteriile ^c și își lungesc ciucurii; ⁶ le plac locurile de onoare la ospețe și primele locuri în sinagogi, ⁷ să fie salutați prin piețe și să fie numiți de oameni «rabbi» ^d.
     ⁸ Dar voi să nu lăsați să vi se spună «rabbi», pentru că unul este învățătorul vostru, iar voi toți sunteți frați. ⁹ Și nici «tată» ^e să nu spuneți nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc. ¹⁰ Nici să nu lăsați să vi se spună «maeștri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos. ¹¹ Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru, ¹² căci oricine se va înălța, va fi umilit și oricine se va umili, va fi înălțat.
     ¹³ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Voi închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor: nici voi nu intrați și nici pe cei care ar voi să intre nu-i lăsați să intre. ^{14  f}.
     ¹⁵ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Voi străbateți marea și uscatul ca să faceți măcar un prozelit și când l-ați găsit, îl sortiți iadului ^g, de două ori mai mult ca voi.
     ¹⁶ Vai vouă, călăuze oarbe care ziceți: «Dacă cineva jură pe templu, nu-i nimic; dar dacă cineva jură pe aurul templului este obligat». ¹⁷ Proști și orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul care sfințește aurul? ¹⁸ Și: «Dacă cineva jură pe altar, nu-i nimic; dar dacă cineva jură pe darul de pe el, este obligat». ¹⁹ Orbilor! ^h Ce este mai mare: darul sau altarul care sfințește darul? ²⁰ Așadar, cine jură pe altar jură pe el și pe tot ce se află pe el. ²¹ Iar cine jură pe templu, jură pe el și pe cel care locuiește în el. ²² Și cine jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu și pe cel care șade pe el.
     ²³ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Voi dați zeciuială din mentă, din mărar și din chimion, dar lăsați la o parte părțile cele mai grele din Lege: dreptatea, îndurarea, credința. Acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați. ²⁴ Călăuze oarbe! Voi strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila.
     ²⁵ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Voi curățați exteriorul paharului și al farfuriei, dar în interior sunt pline de jaf și necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăță mai întâi interiorul paharului ⁱ ca să devină curat și exteriorul lui.
     ²⁷ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Vă asemănați cu mormintele văruite care apar pe dinafară frumoase, dar în interior sunt pline cu oase de morți și cu toată putreziciunea. ²⁸ Tot așa și voi, pe dinafară păreți drepți înaintea oamenilor, dar înăuntru sunteți plini de ipocrizie și nelegiuire.
     ²⁹ Vai vouă, cărturarilor și fariseilor ipocriți! Voi zidiți mormintele profeților și împodobiți monumentele drepților ³⁰ și spuneți: «Dacă am fi trăit în zilele părinților noștri, n-am fi fost complici cu ei la vărsarea sângelui profeților». ³¹ Astfel voi înșivă dați mărturie împotriva voastră că sunteți fiii celor ce au ucis profeții! ³² Dar voi întreceți măsura părinților voștri.
     ³³ Șerpilor, pui de vipere! Cum veți scăpa de condamnarea la iad? ³⁴ Iată, tocmai de aceea trimit la voi profeți, înțelepți și cărturari. Pe unii dintre ei îi veți ucide și îi veți răstigni, pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate, ³⁵ ca să cadă asupra voastră tot sângele nevinovat vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia ^j, pe care l-ați ucis între sanctuar și altar. ³⁶ Adevăr vă spun: toate acestea vor veni peste această generație.

Isus plânge asupra Ierusalimului
(Lc 13,34-35)
    ³⁷ Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și-i ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi, așa cum găina își adună puii sub aripi, și n-ai voit! ³⁸ Iată, casa voastră va fi lăsată pustie. ³⁹ Căci vă spun: nu mă veți mai vedea de acum până când veți zice: Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului".

 

Note de subsol

---

^a Catedra lui Moise era scaunul (din piatră sau lemn) de pe care învăţătorii legii interpretau Scripturile (numite şi Legea lui Moise) şi transmiteau tradiţiile rabinice.
^b Unele manuscrise omit: şi greu de purtat.
^c Filacteriile sunt cutiuţe de formă cubică, făcute din piele, în care sunt închise bucăţi de pergament având înscrise pe ele textele în ebraică din Ex 13,1-10.11-16 şi Dt 6,4-9; 9,13-21. Ele erau legate pe braţul stâng în dreptul inimii şi pe frunte (cf. Ex 13,9). Orice evreu evlavios le poartă şi astăzi în timpul rugăciunii de dimineaţă.
^d Lit.: mai-marele meu şi prin extensiune învăţătorul meu. Titlu onorific în aramaică: rab = mare, învăţător. Era folosit cu pronume posesiv la persoana I: rabbi singular şi raban la plural. În sec. al II-lea va căpăta şi sensul de "doctor în Lege", titlu conferit printr-o ceremonie oficială. Titlul este folosit şi pentru autorităţile publice, având aceeaşi nuanţă ca my Lord (engl.) sau mon Seigneur (fr.), denotând o aureolă de un discret prestigiu cu care un personaj era înconjurat în cercul admiratorilor.
^e În afara sensului natural, termenul tată este folosit la origini numai pentru cei trei patriarhi Abraham, Isaac şi Iacob aşa cum "mamă" se atribuia străbunicelor Israelului: Sara, Rebeca, Lea şi Rahela. Cu timpul, abba a devenit un titlu onorific rezervat învăţătorilor celebri ai Legii sau oamenilor cu vază. Prin învăţătura sa, Isus nu neagă legăturile de paternitate spirituală între învăţător şi discipol, ci îi avertizează pe discipoli împotriva spiritului de ambiţie pe care îl observă la farisei şi cărturari.
^f Puţine manuscrise au v. 14: Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi. Voi mâncaţi casele văduvelor şi vă rugaţi îndelung cu prefăcătorie. Pentru aceasta veţi primi o condamnare mai aspră. Textul este luat probabil din Mc 12,40 şi Lc 20,47.
^g Lit.: când a devenit, îl faceţi fiu al Gheenei.
^h Unele manuscrise importante au: proşti şi orbi, probabil pentru a păstra paralelismul cu v. 17.
ⁱ Multe manuscrise importante adaugă: şi al farfuriei.
^j Lit.: Iahve binecuvântează. Despre uciderea lui Zaharia vezi 2Cr 24,20-21.