Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Mc 11,1-11; Lc 19,28-38; In 12,12-16)
Capitolul 21
1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe
a, pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi discipoli
2 spunându-le: "Mergeți în satul dinaintea voastră și veți găsi îndată o măgăriță
b legată și cu ea un mânz. Dezlegați-i și aduceți-i la mine.
3 Iar dacă vă va întreba cineva, să spuneți: «Domnul are nevoie de ei, dar îi va trimite înapoi curând»".
4 Acest lucru s-a făcut ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:
5 Spuneți fiicei Sionului:
Iată regele tău vine la tine blând,
așezat pe o măgăriță și pe un mânz,
puiul unui animal de povară c.
6 Discipolii s-au dus și au făcut după cum le-a poruncit Isus.
7 Au adus măgărița și mânzul, au așternut hainele pe ei, iar el s-a așezat deasupra.
8 Atunci mulțimea numeroasă și-a întins hainele pe drum; alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum.
9 Mulțimile care mergeau înaintea lui și cele care îl urmau strigau:
"
Osana! d Fiul lui David!
Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!
Osana în înaltul cerurilor!"
10 Când a intrat el în Ierusalim, toată cetatea s-a tulburat și spunea: "Cine este acesta?"
11 Iar mulțimile spuneau: "Acesta este profetul Isus din Nazaretul Galileii".
Alungarea vânzătorilor din templu(
Mc 11,15-18;
Lc 19,45-48;
In 2,13-22)
12 Apoi Isus a intrat în templu
e și a început să-i alunge pe toți cei care vindeau și cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei.
13 Și le spunea: "Este scris:
Casa mea se va numi casă de rugăciune.
Voi însă o faceți peștera tâlharilor".
14 Atunci orbi și șchiopi s-au apropiat de el, în templu, iar el i-a vindecat.
15 Dar arhiereii și cărturarii, văzând minunile pe care le-a făcut și pe copiii care strigau în templu: "Osana, Fiului lui David!", au fost cuprinși de indignare
16 și i-au spus: "Auzi ce zic aceștia?" Dar Isus le-a spus: "Da! Nu ați citit niciodată:
Din gura copiilor și a sugarilor ți-ai pregătit laudă?"
17 Și lăsându-i, a ieșit afară din cetate, spre Betania
f și a rămas acolo peste noapte.
Smochinul blestemat(
Mc 11,12-14.20-24)
18 Dis-de-dimineață, când se întorcea în cetate, îi era foame
19 și, văzând un smochin lângă drum, a venit la el, dar negăsind nimic în el, decât frunze, i-a zis: "Să nu mai dai rod în veci!", iar smochinul s-a uscat imediat.
20 Când au văzut discipolii, au fost cuprinși de uimire și spuneau: "Cum de s-a uscat smochinul așa dintr-o dată?"
21 Atunci Isus le-a răspuns: "Adevăr vă spun, dacă ați avea credință și nu v-ați îndoi, ați face nu numai ceea ce s-a întâmplat cu smochinul, ci chiar de ați spune acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare», așa va fi.
22 Și tot ce veți cere cu credință în rugăciune, veți primi".
Autoritatea lui Isus(
Mc 11,27-33;
Lc 20,1-8)
23 După ce a intrat în templu, în timp ce învăța, s-au apropiat de el arhiereii și mai-marii poporului și i-au spus: "Cu ce autoritate faci acestea și cine ți-a dat această autoritate?"
24 Dar Isus le-a răspuns: "Vă voi întreba și eu un lucru. Dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce autoritate fac acestea.
25 Botezul lui Ioan de unde era: din cer sau de la oameni?" Dar ei discutau între ei: "Dacă spunem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce nu ați crezut în el?»
26 Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de popor pentru că toți îl consideră pe Ioan ca profet".
27 Și i-au răspuns lui Isus: "Nu știm". Atunci el le-a zis: "Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.
Parabola celor doi fii 28 Ce părere aveți? Un om avea doi fii. A venit la primul și i-a zis: «Fiule, du-te azi și lucrează în vie».
29 g El i-a răspuns: «Nu vreau», dar apoi i-a părut rău și s-a dus.
30 A venit apoi la celălalt și i-a spus la fel, iar el i-a răspuns: «Eu mă duc, Doamne», dar nu s-a dus.
31 Care dintre aceștia doi a făcut voința tatălui?" I-au spus: "Primul". Isus le-a zis: "Adevăr vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăția lui Dumnezeu.
32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății, dar nu l-ați crezut, însă vameșii și desfrânatele l-au crezut. Voi însă deși ați văzut, nici măcar după aceea nu v-ați convertit și nu l-ați crezut.
Parabola viticultorilor ucigași(
Mc 12,1-12;
Lc 20,9-19)
33 Ascultați o altă parabolă: Era odată un proprietar care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc și a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori și a plecat în călătorie.
34 Când s-a apropiat timpul culesului
h, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori ca să primească roadele sale.
35 Dar viticultorii, prinzându-i, pe unul l-au bătut, pe altul l-au ucis cu pietre.
36 A trimis din nou alți servitori, mai numeroși decât primii, dar le-au făcut la fel.
37 În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei zicându-și: «Pe fiul meu îl vor respecta».
38 Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moștenitorul. Haideți să-l ucidem ca să avem moștenirea lui».
39 Prinzându-l, l-au scos afară din vie și l-au ucis.
40 Așadar, când va veni stăpânul viei ce le va face acelor viticultori?"
41 I-au zis: "Pe acei nemernici îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit".
42 Isus le-a zis: "N-ați citit niciodată în Scripturi:
Piatra pe care au aruncat-o constructorii,
aceasta a devenit piatră unghiulară;
i Domnul a făcut acest lucru
și este minunat în ochii noștri?
43 De aceea vă spun: Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și dată unui popor care va aduce roadele cuvenite
j.
44 k Și cine va cădea pe această piatră, se va zdrobi, iar peste cine va cădea ea îl va zdrobi".
45 Arhiereii și fariseii, auzind parabolele lui, și-au dat seama că vorbește despre ei
46 și căutau să-l prindă, dar se temeau de mulțimi pentru că ele îl considerau profet.
Note de subsol
a Betfaghe (aram.) = casa smochinelor necoapte. Este un sat aşezat pe partea orientală a Muntelui Măslinilor. Actualmente se numeşte Keh-et-Tur.
b Măgăriţa era în VT (Jud 5,10) animalul de călărie folosit de conducători în timp de pace. Pentru războaie foloseau caii. În continuarea textului din Zaharia, pe care-l citează Matei, profetul anunţă timpul mesianic când Dumnezeu va distruge carele de război ale lui Efraim şi caii Ierusalimului. Aclamaţia: "Osana Fiului lui David" şi gestul intrării în Ierusalim pe o măgăriţă înseamnă că Isus este mesia şi rege.
c Lit.: puiul celui de sub jug.
d Osana este transcrierea cuvântului ebraic hoshia-na care literar înseamnă "ajută-mă, te rog", "salvează-mă", "mântuieşte-mă". Iniţial era un strigăt de implorare, dar cu timpul a devenit o expresie de bucurie şi aşteptare mesianică.
e Multe manuscrise adaugă: lui Dumnezeu.
f Lit.: Beth-hini = casa curmalelor sau Bet`anyya = casa lui Anania (casa tristeţii). Este numele unui sat aşezat pe partea orientală a Muntelui Măslinilor, la 3 km de Ierusalim pe vechiul drum spre Ierihon. Este satul lui Lazăr şi al surorilor lui: Marta şi Maria.
g Există două variante textuale pentru v. 29-31. Cea din textul de mai sus este cea mai bine atestată. A doua variantă este: "El i-a răspuns: «Eu mă duc, Doamne», dar nu s-a dus. A venit apoi la cel de-al doilea şi i-a spus la fel. El i-a răspuns: «Nu vreau!», dar apoi i-a părut rău şi s-a dus. Care dintre cei doi a făcut voinţa tatălui?" I-au spus: "Ultimul".
h Lit.: roadelor.
i Lit.: capul unghiului. Expresia luată din Ps 118,22 se referă la o piatră de dimensiuni mari folosită la colţul unui zid pentru a susţine greutatea şi a asigura unitatea a doi pereţi. În viziunea VT, stânca Sionului, pe care a fost construit templul, a început să fie considerată piatra unghiulară a tuturor popoarelor şi apoi a întregului cosmos. Simbolic, această piatră a fost identificată cu Iahve, apoi cu Israel, iar în perspectiva mesianică cu Mesia. Aici Isus însuşi se identifică cu piatra unghiulară.
j Lit.: care face roadele ei.
k În multe manuscrise lipseşte v. 44.