Apocalipsul Sfântului Apostol Ioan

Cerul nou și pământul nou

Capitolul 21

¹ Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci cerul dintâi și pământul dintâi au trecut, iar marea nu mai este. ² Și am mai văzut cetatea cea sfântă, Ierusalimul cel nou, coborând din cer de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru mirele ei ^a. ³ Atunci am auzit un glas puternic de la tron, spunând: "Iată cortul lui Dumnezeu împreună cu oamenii! El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui ^b și el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor. ⁴ El va șterge orice lacrimă din ochii lor, iar moarte nu va mai fi. Nu va mai fi nici plâns, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi ^c au trecut".
     ⁵ Cel care șade pe tron a zis: "Iată, le fac pe toate noi" și ^d spune: "Scrie că acestea sunt cuvinte adevărate și vrednice de crezare". ⁶ Iar mie mi-a zis: "S-au împlinit. Eu sunt alfa și omega, începutul și sfârșitul. Celui care este însetat eu îi voi da în dar din izvorul apei vieții. ⁷ Cel care învinge va moșteni acestea. Eu îi voi fi lui Dumnezeu, iar el îmi va fi fiu". ⁸ Iar partea celor lași, necredincioși, nerușinați, criminali, desfrânați, vrăjitori, idolatri și a tuturor mincinoșilor este în lacul care arde cu foc și pucioasă și aceasta este moartea cea de-a doua.

Ierusalimul ceresc

    ⁹ Și a venit unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte cupe pline cu cele șapte plăgi de pe urmă și a vorbit cu mine, spunându-mi: "Vino și-ți voi arăta Mireasa, soția Mielului". ¹⁰ Și m-a luat în duh pe un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul care cobora din cer de la Dumnezeu. ¹¹ Ea avea gloria lui Dumnezeu. Splendoarea ei era ca a unei pietre de mare preț, ca a unei pietre de iaspis cristalin. ¹² Ea avea un zid mare și înalt, cu douăsprezece porți, iar deasupra porților erau doisprezece îngeri și numele înscrise, care sunt numele celor douăsprezece triburi ale fiilor lui Israel: ¹³ la răsărit, trei porți, la miazănoapte, trei porți, la miazăzi, trei porți și la apus, trei porți. ¹⁴ Iar zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele erau douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
     ¹⁵ Iar cel care vorbea cu mine avea ca măsură o trestie ^e de aur ca să măsoare cetatea, porțile ei și zidul ei. ¹⁶ Cetatea este așezată sub formă de pătrat: lungimea, lățimea și înălțimea sunt aceleași. El a măsurat cetatea cu trestia: [are] douăsprezece mii de stadii. Lungimea, lățimea și înălțimea sunt aceleași. ¹⁷ Apoi a măsurat zidul ei: are o sută patruzeci și patru de coți ^f, după măsura oamenilor, care este și a îngerului. ¹⁸ Zidul ei este împodobit cu iaspis, iar cetatea era din aur curat asemenea cristalului curat. ¹⁹ Temeliile zidului cetății sunt alcătuite în întregime din tot felul de pietre prețioase: ^g prima temelie din iaspis, a doua din safir, a treia din calcedoniu, a patra din smarald, ²⁰ a cincea din sardonix, a șasea din cornalină, a șaptea din crisolit, a opta din beril, a noua din topaz, a zecea din crisopaz, a unsprezecea din iacint, a douăsprezecea din ametist. ²¹ Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare, fiecare poartă era [făcută] dintr-un singur mărgăritar. Iar piața cetății era din aur curat, transparent ca cristalul ^h.
     ²² Nu am văzut într-însa nici un templu pentru că Domnul Dumnezeu cel atotputernic este templul ei și Mielul. ²³ Cetatea nu are nevoie de soare și nici de lună ca s-o lumineze, căci gloria lui Dumnezeu o luminează iar făclia ei este Mielul. ²⁴ Națiunile vor umbla în lumina ei, iar regii pământului îi vor aduce splendoarea lor. ²⁵ Porțile ei nu se vor închide ziua pentru că acolo nu va mai fi noapte. ²⁶ Și vor aduce în ea mărirea și cinstea națiunilor. ²⁷ Nu va intra într-însa nimic impur, nici cel care săvârșește nelegiuirea și este mincinos, ci numai cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului.

 

Note de subsol

---

^a Folosind imaginea nupţială, autorul Apocalipsului descrie raportul de iubire dintre Cristos şi noul Ierusalim, adică Biserica sa. "Logodnica-mireasă" tinde să devină "soţie" şi această tendinţă se concretizează în pregătire. Grupul de credincioşi este invitat să-şi verifice situaţia prezentă, nivelul de iubire, capacitatea sa de comuniune, capacitatea sa de a rezista presiunii forţelor ostile Mirelui, angajarea sa în lupta pe care Mirele o duce împotriva răului. Termenul nymphe este referit aici la adunarea liturgică.
^b Cele mai vechi manuscrise au: popoarele lui, totuşi, din cauza sensului, majoritatea traducerilor preferă singularul. Există în manuscrise vechi variantele: şi el va fi cu ei Dumnezeul lor sau: şi el va fi cu ei.
^c În loc de: lucrurile dintâi, codicele Sinaiticus are: oile, dar este evidentă confuzia între prota (dintâi) şi probata (oi).
^d În unele manuscrise se adaugă: îmi.
^e După Ez 40,5 (ebr: qaneh; LXX: kalamos), trestia are o lungime de 6 coţi şi 6 palme, adică 3,65 m
^f Nu se poate reconstrui nici măcar imaginar dimensiunea şi forma noului Ierusalim (latura cubului ar măsura peste 2000 km, grosimea zidurilor ar fi de 62,36 m). Simbolul repetat sau înmulţit arată o insistenţă parcă niciodată satisfăcută a autorului asupra maximului perfecţiunii realizabile (forma cubică şi dimensiunile colosale ar spune că "Dumnezeu nu putea face mai mult!").
^g Iaspis - piatră semipreţioasă; poate avea diferite culori, aici este subînţeles verdele. Safirul - piatră preţioasă, varietate de corindon (oxid natural de aluminiu cu duritate apropiată de aceea a diamantului), de culoare albastră. Calcedoniu - piatră semipreţioasă; aici o varietate de roşu. Smaraldul - piatră preţioasă, varietate de corindon, de culoare verde. Sardonixul - piatră semipreţioasă, varietate de calcedoniu, cu dungi roşii sau maro. Cornalina - piatră semipreţioasă, varietate de calcedoniu, de un roşu închis străveziu. Crisolitul - piatră fină, varietate de peridot, de un verde-gălbui. Berilul - piatră semipreţioasă, varietate de calcedoniu, de culoare verde. Topazul - piatră preţioasă, varietate de corindon cristalizat în romb, de culoare galben-aurie. Crisopazul - piatră semipreţioasă, varietate de calcedoniu, de culoare verde (în antichitate, termenul indica piatra de topaz). Iacintul - piatră semipreţioasă, de un galben-roşiatic. Ametistul - piatră semipreţioasă, varietate de cuarţ, de culoare violetă.
^h Prin indicarea detaliată, autorul nu dă o semnificaţie simbolică deosebită tuturor acestor pietre preţioase, ci accentuează preţiozitatea (de doisprezece), care indică valoarea divină a cetăţii.